Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
în speţă nu se poate vorbi de o luare fără consimţământ, ci de remiterea bunului de către proprietar ca urmare a inducerii sale în eroare. Într-adevăr, în momentul în care casiera magazinului permite luarea bunului, o face convinsă fiind de existenţa unei concordanţe între ambalaj (sau preţul afişat pe acesta) şi conţinutul pachetului respectiv. Faptul că această concordanţă nu mai există, este rezultatul manoperelor frauduloase efectuate de autori, ceea ce justifică încadrarea faptei potrivit art.215. Este de precizat faptul că în speţă urmează a se reţine forma calificată de la alin.2 al art.215, fiind vorba de o inducere în eroare prin mijloace frauduloase, respectiv de şa alin.3, fapta fiind comisă cu ocazia încheierii şi executării unui contract de vânzare-cumpărare.
am în vedere aici punerea în circulaţie a monedei după falsificare şi nu ipoteza în care o persoană primeşte o monedă falsificată iar apoi, constatând acest lucru, o vinde la rândul său. În acest caz nu se poate reţine infracţiunea prevăzută de art.282 C.pen. deoarece o monedă este pusă în circulaţie o singură dată, atunci când intră în circuitul monetar. Întrebuinţările repetate ce au loc ulterior nu mai pot avea semnificaţia unei puneri în circulaţie.E doar inselaciune!!! in conditii 215 alin 2 pt ca este comisa prin mijloace frauduloase, hartia de 50 de lei constitue mijlocul fraudulos si in conditiile alin 3 de la 215 pt ca este comisa cu ocazia incheierii unui contract de vanzare cumparare.