Custodie exclusiva

Stimate againstpas este de preferat zic eu, cu permisiunea dvs, ca atunci cand dati sfaturi sa aveti in vedere "speta" precum si ziceati.
Mama nu are ce sansa sa dea copilului cata vreme tatal nici macar nu l-a recunoscut. Poate tatal ar trebui sa dea o prima sansa copilului recunoscandu-l.
Mama nu poate sa "rupa" legatura copilului cu tatal, de vreme ce ea (legatura) nu exista nici macar scriptic si juridic.
Dreptul copilului la o relatie fireasca cu ambii parinti este nesocotit de cel care nici macar nu o recunoaste drept fiica.
Discutia nu a fost nicio clipa despre faptul ca mama i-ar permite sau nu tatalui sa-si vada copilul, ci exclusiv despre oportunitatea unui proces de paternitate. De altfel, mama a afirmat ca tatal biologic nu s-a interesat niciodata de copil.
Eu nu am "conturat in linii clare viitorul" ci am invitat-o pe mama sa-si puna toate intrebarile pro si contra demersului asupra caruia dubiteaza.
Este de preferat sa ne ascultam interlocutorul virtual (a asculta si interlocutor fiind folosite desigur metaforic) si sa luam contact cu realitatea inaintea de a raspunde.

Stimata doamna,
In acelasi sens ar trebui sa citit mai atent ceea ce scrie interlocutorul virtual caruia ii dati sfaturi: de exemplu, doamna a spus citez "dar am in telefon ultimele mesaje trimise de prietena lui actuala, mesaje murdare, cu un limbaj trivial si agresiv atat la adresa mea cat si la adresa fetitei mele pe care a poreclit-o"puradea" - asa ca nu tatal si-a jignit fiica. Ceea ce spun eu este ca poate acel copil are dreptul sa-si cunoasca tatal, in speranta intr-adevar ca va dori si tatal acest lucru.
Topicul este legat de oportunitatea custodiei exclusive, caci, din nou, din cele afirmate de doamna, procesul avand ca obiect paternitatea a demarat deja.

Mesajul meu nu era despre cui apartine termenul "puradea", tatalui sau prietenei acestuia, desi e greu de crezut ca prietena si-ar permite un astfel de termen daca tatal si-ar iubi copilul! Mesajul meu facea referire la afirmariile dvs privitoare la:
"ruperea" legaturii copil-tata, pe care mama, desigur, n-ar trebui sa o faca, si care este oricum inexistenta in acest moment, nici juridic, nici scriptic, deci nu e nimic a rupe.
la permisiunea data sau nu tatalui de a-si vedea copilul, care iarasi nu era in discutie, subiectul fiind un proces de paternitate si nu un proces cu obiect program de vizitare, iar tatal nu solicita niciun drept de vizitare.
la "sansa" copilului de a avea un tata, pe care mama i-ar da-o sau nu copilului, cand in fapt tatal este cel care nu-i da fetitei nicio sansa, prin simpla nerecunoastere a ei.
De aceea va sfatuiam, cu permisiunea dvs, sa va ascultati interlocutorul virtual inainte de a-l sfatui, respectiv sa-i scrieti utilizatorului despre problemele lui si nu despre unele imaginare, ce nu fac obiectul dosarului doamnei.
Cat priveste sfatul meu dat doamnei el se reduce doar la invitatia la o analiza a argumentelor pro si contra in raport de oportunitatea unui proces de paternitate.

Procesul este in faza initiala, nu am primit termen in instanta inca.Am inteles ca legislatia cere intai o mediere si am telefonat tatalui fetitei ca sa-l anunt de acest lucru.Pana acum cativa ani locuia impreuna cu familia sa , dar acum locuieste cu prietena lui actuala.Imediat au inceput sms-urile pline de murdarii la adresa mea si a copilului, deci el era acasa impreuna cu prietena si, le-au conceput impreuna ca sa fie cat mai triviale si sa ma faca sa renunt.Deasemenea, el mi-a spus la telefon ca nu va fi niciodata tata pentru copilul meu deoarece prietena lui tocmai a nascut si-l sustine in actiunile sale.
As vrea sa intelegeti ca, in urma cu 2 ani,in august, el a venit impreuna cu tatal lui la mine si si-au cerut scuze pentru ca el m-a parasit cand eram insarcinata. N-am avut incredere in el, dar am avut in tatal lui.El facea foarte mult caz de onorabilitatea familiei lui.Au fost in casa acestui avocatului mai sus mentionat, si si-au luat un angajament de onoare fata de fetita.M-au ajutat cu cateva sume de bani timp de 3 luni, dar fara sa ma cheme sa locuiesc cu tatal fetitei.In acest interval , el m-a coplesit cu emailuri pline de invinuiri, mizerii, lucruri urate, de neimaginat, asa incat eu am inceput sa ma gandesc ca viata mea alaturi de acesti oameni va fi imposibila si sa incerc sa-mi caut de lucru , sa ma descurc singura.M-au chemat in orasul lor ca sa-mi reinnoiesc promisiunile fata de ei pentru ca asternusem tacerea.M-au umilit si m-au facut sa ma simt vinovata de faptul ca nu ma descurcam singura, ca incercam sa-mi gasesc de lucru cand ei ma asteptau sa lucrez" candva" la cabinetul lor.O luna mai tarziu, in decembrie, ne-a parasit in doua cuvinte.A zis ca nu vrea sa mai auda nimic de mine .De copil n-a zis absolut nimic si nici parintii lui n-au sunat macar o singura data,sa ma intrebe ce face fetita.M-au parasit in cel mai dezastruos moment: cel in care, stiind ca plec cu el,am pierdut slujba de la Bucuresti, aveam un copil de 18 luni, deci nu se punea problema unei plecari(desi am incercat si asta), nu primeam nimic de la stat deoarece aveam o intrerupere de 2 luni pe cartea de munca.Eu mi-am gasit de lucru si am putut avea grija de fetita.Parintii lui au vazut fetita o singura data , in decembrie 2012 ,si iata ce au concluzionat ei: fetita are comportament de autista(asta doar pentru ca avea 18 luni si a stat foarte mult in bratele mele), daca platesc o bona va trebui sa-i dea dublu pe ca nimeni nu vrea sa stea cu ea,eu nu voi putea munci la cabinet.Intelegeti ca n-am putut sa-i iert.2 zile mai tarziu ne-au parasit.
Acum , desi nu am putut povesti tot, intelegeti de ce nu am intreprins nici un proces de paternitate.Am vrut sa nu mai stiu nimic de aceasta familie, am vrut ca fetita sa fie departe de murdaria lor.
Cu timpul, am fost sfatuita sa fac totusi dreptate pentru copil, dar nu am fost convinsa ca este in interesul acesteia.
In concluzie, eu vreau aceste lucruri:
1.In certificatul fetitei sa apara numele lui, dar la sfarsit, dupa numele tatalui meu.
2.Pensia alimentara derizorie, deoarece , desi ei sunt instariti, in acte, el apare un biet prapadit, lucrand pentru mama lui sau pentru prietena lui.
3.Sa nu depind de el cand voi scoate fetita din tara.Intelegeti ca daca l-as cauta, nu l-as gasi, s-ar ascunde cand la mama, cand la prietena, sau ne-ar santaja pentru bani.

Ceea ce vreţi nu e posibil, una se exclude pe cealaltă.
Odată numele lui trecut pe certificatul de naştere, domnul are drepturi.
Pensia alimentară poate să nu o plătească, chiar derizorie fiind, el are posibilitatea de a-şi plăti asigurările fără a fi angajat, astfel încât să-i curgă vechimea şi să aibă acces la sistemul sanitar. Dacă nu va avea venituri legale, nici pensia alimentară nu o va plăti, deci el rămâne cu drepturile, dvs. cu copilul şi cu obligaţiile, iar până când copilul dvs. va împlini 18 ani, va admira frumuseţile patriei. :O