Angajatorul român care vrea să le ofere telesalaraților săi posibilitatea de a lucra din orice colț al lumii trebuie să știe că această libertate oferită angajaților poate veni cu o serie de riscuri financiare. Asta nu înseamnă că telemunca în străinătate este un lucru rău și de nedorit, ci doar că presupune un efort de informare mai mare pentru angajator pe lângă cunoașterea legislației naționale în materie fiscală sau de muncă. Citește articolul
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul
Unii salariați care au trecut oarecum forțat la începutul pandemiei în telemuncă au ajuns să lucreze nu doar de oriunde din România, ci și din alte state ale globului, de cele mai multe ori fără a-și anunța angajatorul despre acest fapt. Această muncă din afara granițelor poate avea implicații fiscale majore pentru firmele angajatoare, mai ales dacă salariații prestează un anumit tip de activitate. Citește articolul
Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul
Relaxarea, de la 1 iunie, a măsurilor impuse de Guvern ca urmare a pandemiei de coronavirus permite angajatorilor să îşi organizeze activitatea în funcţie de salariaţii vaccinaţi sau vindecaţi, iar acest lucru a dus la o revenire a unora dintre angajaţi la sediul firmei. Ţinând cont de această schimbare, dar şi a faptului că unele firme au decis ca revenirea la birou să se facă voluntar sau în sistem hibrid (un interval de timp în telemuncă, un interval de la sediu), este foarte important de identificat situaţiile care pot da naştere unor discriminări între cei care vin fizic la birou şi cei care lucrează de acasă şi găsirea unor soluţii pentru ele. Citește articolul
Doar pentru că un salariat care a semnat un contract de telemuncă lucrează în afara biroului firmei nu înseamnă că acesta se află în delegare şi nici că poate primi diurnă. Posibilitatea acordării unei diurne unui telesalariat există, însă doar în anumite condiţii ce trebuie să se regăsească în documentele de muncă, după cum au explicat specialiştii în dreptul muncii, dar şi Inspecţia Muncii, la solicitarea avocatnet.ro. Citește articolul
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou. Citește articolul
Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă. Citește articolul
În telemuncă, locațiile de unde lucrează telesalariații fac parte din categoria datelor cu caracter personal, astfel încât, în lumina modificărilor legislative de la începutul lunii curente, angajatorii pot cere aceste informații în continuare doar în baza unei justificări a interesului de prelucrare a unor asemenea date, interes ce trebuie să se dovedească a fi mult mai mare decât interesul telesalariatului de a-și păstra confidențialitatea datelor, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată recent de avocatnet.ro. În acest sens, pe lângă instruirea de securitate și sănătate în muncă (SSM) pe care angajatorul trebuie să o facă, acesta trebuie să demareze și o analiză foarte clară în acest sens, pentru a stabili justificarea exactă a unui demers de acest fel. Astfel, ar fi posibil ca angajatorul să convină cu telesalariații ca aceștia să-și declare totuși locațiile exacte de unde lucrează. Citește articolul
În cazul salariaților care lucrează și de acasă, și de la birou (o practică întâlnită des în perioada curentă, înainte de revenirea completă la birouri), firmelor le-ar fi utilă o evidență care să arate clar perioada de telemuncă. Asta, pentru a putea justifica, în cazul unui control fiscal, suportarea pro rata a acelor cheltuieli pentru salariații lor. Citește articolul