avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 923 soluții astăzi
Acasă Subiect: timp de munca
Subiect: timp de munca
ACCES PREMIUM

Cerințe pe care programul de lucru trebuie să le îndeplinească - de la previzibilitate, până la nevoia de repaus

Rebeca Bașuț în Relații de muncă & Asigurări sociale
Redactor, avocatnet.ro
18 Iulie 2024 | 0 | 1185 | Timp de citire: 4 min.

Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul

ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii

Timpul de muncă include și repartizarea sa, însă indirect sau implicit. Ce trebuie să știe angajatorii despre modificarea acestui element al contractului individual de muncă

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
17 Aprilie 2024 | 2 | 8339 | Timp de citire: 5 min.

Pentru a stabili în ce măsură poate un angajator, pornind chiar de la dreptul său de a stabili organizarea și funcționarea unității, să modifice fie numărul de ore de muncă ale unui salariat, fie modul de repartizare a timpului de muncă, trebuie luat în considerare întregul ansamblu normativ care reglementează relațiile de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii e o parte a unui ansamblu esențial (timpul de muncă și cel de odihnă), iar modificarea sa presupune acordul părților

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
8 Aprilie 2024 | 0 | 1111 | Timp de citire: 3 min.

Necorelarea dispozițiilor privind repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii calendaristice de șapte zile poate genera probleme atât în privința respectării numărului maxim de ore de muncă pe care un salariat le poate presta, cât și în privința respectării repausului săptămânal, calculat prin adăugarea repausului zilnic corespunzător ultimei zile de muncă din seria celor cel mult cinci zile consecutive. Citește articolul

ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii

Angajatorul m-a pus să-mi asum că lucrez o zi, două pe lună în plus

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
23 Ianuarie 2024 | 0 | 11699 | Timp de citire: 5 min.

Angajatul lucrează într-o companie cu program continuu în trei schimburi și constată că există încălcări ale Codului muncii în ceea ce privește repartizarea timpului de muncă și respectarea repausului săptămânal, pe care le aduce în discuție. Managerul insistă ca angajații să lucreze exact câte ore sunt lucrătoare în fiecare lună, dar prelungește în mod abuziv programul în unele zile. De asemenea, impune zile de concediu fără pontaj, chiar dacă angajatul are deja ore lucrate în plus. Întrebat cu privire la nereguli, managerul spune: îți asumi că renunți la unele drepturi. Citește articolul

ACCES PREMIUM
Clarificare

Cei ce lucrează peste șase ore pe zi au dreptul la pauză de masă și nu pot renunța la acest drept. Pauza poate ajunge să fie inclusă în timpul de lucru ca rezultat al negocierii

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
22 Ianuarie 2024 | 1 | 13279 | Timp de citire: 2 min.

Deși foarte mulți cred că atunci când vine vorba despre drepturi, au și posibilitatea de a renunța la ele, adică de a nu le exercita efectiv, în cazul relațiilor de muncă această regulă nu se aplică. Am ales să scriu azi despre pauza de masă și alte pauze în timpul zilei de muncă pentru că, recent, spațiul public a fost „poluat” cu o idee falsă - aceea că salariații pot renunța la dreptul prevăzut de Codul muncii în privința pauzelor.

Citește articolul

ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii

Când timpul de muncă înseamnă 24 de ore încontinuu și un salariu plătit „pe bilețel”

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
24 August 2023 | 2 | 6483 | Timp de citire: 7 min.

Lipsa acută de personal îi duce pe antreprenori în zona încălcărilor grave ale limitelor timpului de muncă și de repaus stabilite la nivel legislativ. De exemplu, munca 24 de ore cu 24 de ore repaus este de natură, chiar și pe termen scurt, să aducă prejudicii serioase sănătății angajatului care, din nevoia de a câștiga un salariu, acceptă orice condiții de muncă, chiar și inumane. Pe deasupra, se mai adaugă și un salariu plătit aleatoriu, pentru care angajatul e făcut să creadă că-l primește din mărinimia angajatorului, iar nu pentru munca prestată. De la relatări precum cea din materialul de azi, tinerii în căutarea unui loc de muncă se sperie și mai tare de perspectivele pe care le au aici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul programelor individualizate ori în ture, calculul corect al repausului săptămânal pune adesea probleme în practică

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
8 Martie 2023 | 2 | 8757 | Timp de citire: 4 min.

Perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct, subliniau recent judecătorii europeni. În materia repausului zilnic și săptămânal, Codul muncii trasează linii destul de clare pentru angajatori, dar legea nu este întotdeauna urmărită atent de angajatori, iar prevederile sunt interpretate în detrimentul drepturilor salariaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece elemente specifice timpului de muncă și repartizării acestuia

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
7 Martie 2023 | 0 | 2186 | Timp de citire: 6 min.

Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Perioada în care salariații sunt la cursuri de formare inițiate de angajator trebuie, oricum, considerată timp de muncă

avocatnet.ro în Relații de muncă & Asigurări sociale
24 Octombrie 2022 | 0 | 7716 | Timp de citire: 3 min.

Când Legea nr. 283/2022 se afla în Parlament, sub formă de proiect, în cuprinsul său era trecută și o prevedere ce reglementa expres că perioada petrecută la cursurile de formare profesională impuse de angajator constituie timp de lucru. În varianta care a ajuns în Monitor nu mai apare această reglementare expresă, dar chiar și așa considerarea perioadei petrecute de angajat la cursuri ca timp de muncă era oricum o chestiune recunoscută chiar printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca „on-call” e tot mai folosită, inclusiv în România. Ce este și cum se implementează?

Schoenherr și Asociații în Relații de muncă & Asigurări sociale
18 Februarie 2022 | 1 | 8226 | Timp de citire: 4 min.

Adesea asociată cu serviciile de urgență din sistemul public, munca „on-call” a început să devină tot mai utilizată de către angajatorii din sectorul privat pentru a satisface nevoile afacerii lor și a asigura rezolvarea imediată a problemelor sau solicitărilor neașteptate. Este important ca angajatorii să poată aloca în mod corect munca „on-call” fie ca timp de muncă, fie ca timp de odihnă, pentru a se asigura că respectă limitele maxime ale timpului de muncă, perioadele minime de odihnă, compensarea orelor suplimentare și evită, astfel, eventuale litigii cu salariații sau sancțiuni din partea autorităților. Citește articolul