Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul
Ce se întâmplă dacă un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet? Citește articolul
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou. Citește articolul
Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă. Citește articolul
În telemuncă, locațiile de unde lucrează telesalariații fac parte din categoria datelor cu caracter personal, astfel încât, în lumina modificărilor legislative de la începutul lunii curente, angajatorii pot cere aceste informații în continuare doar în baza unei justificări a interesului de prelucrare a unor asemenea date, interes ce trebuie să se dovedească a fi mult mai mare decât interesul telesalariatului de a-și păstra confidențialitatea datelor, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată recent de avocatnet.ro. În acest sens, pe lângă instruirea de securitate și sănătate în muncă (SSM) pe care angajatorul trebuie să o facă, acesta trebuie să demareze și o analiză foarte clară în acest sens, pentru a stabili justificarea exactă a unui demers de acest fel. Astfel, ar fi posibil ca angajatorul să convină cu telesalariații ca aceștia să-și declare totuși locațiile exacte de unde lucrează. Citește articolul
În cazul salariaților care lucrează și de acasă, și de la birou (o practică întâlnită des în perioada curentă, înainte de revenirea completă la birouri), firmelor le-ar fi utilă o evidență care să arate clar perioada de telemuncă. Asta, pentru a putea justifica, în cazul unui control fiscal, suportarea pro rata a acelor cheltuieli pentru salariații lor. Citește articolul
Legislația privind reglementarea activității de telemuncă a fost modificată recent printr-o ordonanță de urgență care a eliminat, printre altele, câteva aspecte care nu mai erau în concordanță cu ideea de muncă din afara biroului, dar a și introdus noi obligații exprese pentru telesalariați. În acest context, vă prezentăm principalele chestiuni legate de mecanismul telemuncii. Citește articolul
O serie de modificări la Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă au fost introduse printr-o ordonanță de urgență publicată joi seara în Monitor. Vorbim de eliminarea unor aspecte care nu se mai potriveau cu ideea de muncă din afara biroului, de apariția unei noi obligații exprese pentru telesalariați ș.a. Citește articolul
În această perioadă, marcată de epidemia de coronavirus, multe firme de gândesc sau chiar au făcut trecerea de la munca de birou la telemuncă. În cazul unei astfel de schimbări, angajatorii trebuie să ia în calcul o serie de aspecte legate de digitalizare, care pot face modificarea tipului muncii mai facilă sau chiar posibilă. Citește articolul
Nu ar trebui să spunem că abia acum, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, salariații pot, în sfârșit să lucreze de acasă. Au putut și până acum și se chema muncă la domiciliu, chiar dacă ideea e expediată în câteva fraze doar, în Codul muncii. Însă telemunca, recent reglementată, înseamnă mai mult de atât, nu doar muncă la domiciliu, ci oriunde în altă parte unde angajatul și salariatul au convenit, prin contractul adaptat la telemuncă, în condițiile descrise acolo. Telemunca înseamnă rigori specifice, obligații specifice, clauze specifice și nu trebuie confundată cu munca la domiciliu, așa cum o știam până acum. Citește articolul