De la caz la caz și de la angajat la angajat, în funcție de necesitățile angajatorului, dar și de acordul cu angajații sau reprezentații lor, telemunca poate să însemne și un regim 50% - 50%, și un regim preponderent sau exclusiv de lucru de acasă (sau din altă parte), și perioade când angajatul stă mai mult pe la birou decât în afara lui, și ziua de muncă împărțită între activitate la birou și activitate din alt loc. Legea telemuncii le permite, cu alte cuvinte, angajatorului și salariatului să convină orice formulă doresc și îi avantajează. Citește articolul
Angajările noi, unde părțile convin pentru munca de oriunde a angajatului, reflectă în prezent modul în care angajatorii înțeleg să-și organizeze activitatea, iar nu expresia soluției la necesitatea de a distanța oamenii, așa cum s-a întâmplat până acum. Ultimii doi ani și ceva i-au învățat pe angajatorii care și-au trecut angajații în munca la domiciliu mai multe despre ce ar trebui sau nu prevăzut în contractele de telemuncă, decât ceea ce reiese, la prima vedere, din Legea telemuncii. Citește articolul
Cei până la 400 de lei acordați telesalariaților cu regim fiscal special trebuie acordați pentru perioadele/zilele când se muncește în mod efectiv în regim de telemuncă. Orice altă zi, adică inclusiv una liberă, nu poate intra în calcul, chiar dacă angajatul este plătit conform legii și pentru zilele libere respective. Citește articolul
Pe lângă că modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat este o chestiune obligatoriu de trecut într-un contract de telemuncă (sau act adițional la contractul de muncă), dar aceasta ar trebui să evidențieze foarte bine ce se întâmplă în practică, în caz de control. Citește articolul
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Și dacă firmele nu-și stabiliseră deja la nivel contractual aplicarea telemuncii pe termen nedeterminat sau, în orice caz, nu determinat de existența stării de alertă, atunci continuarea în telemuncă reclamă obligatoriu fixarea acesteia la nivel contractual, cu acordul părților. Cum banii acordați pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă și care, pe legea fiscală, beneficiază de un tratament preferențial în cuantum de până la 400 de lei pe lună nu sunt legați de starea de alertă, ei putându-se acorda în continuare, firmele care nu au actele făcute, dar au în continuare angajați ce lucrează de acasă, vor avea o dificultate în a demonstra de ce acordă acei bani. Citește articolul
În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul
În cazul telesalariaților care sunt din altă localitate și care trebuie să se deplaseze ocazional la sediul angajatorului, acesta din urmă poate și chiar ar trebui să deconteze cheltuielile de transport și, eventual, dacă e cazul, pe cele de cazare, dar să acorde acestora diurnă este extrem de riscant din perspectivă fiscală, deoarece sunt șanse mari ca organul fiscal să nu fie de acord cu o atare încadrare. Citește articolul
Procentul celor care au lucrat în telemuncă în România a trecut de 20% în 2020, potrivit unor cifre prezentate recent de confederația patronală Concordia. Sunt sectoare de activitate unde firmele au trecut cu totul la telemuncă, precum domeniul IT. Fiind o reglementare destul de sumară pe alocuri și aplicată în condiții mai mult de necesitate, departe de cele ideale, din cauza pandemiei, Legea telemuncii a pus multe semne de întrebare în practică. Situațiile cu care s-au confruntat firmele, dintre cele mai diferite, ne-au forțat să căutăm răspunsuri la Inspecția Muncii și la specialiști. O sinteză a chestiunilor particulare pe care le-am învățat în ultimele luni, în cele ce urmează: Citește articolul
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul
Ce se întâmplă dacă un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet? Citește articolul