Cu prevederile Codului muncii în față, un volum mare de muncă și câțiva angajați zeloși, la început de carieră, angajatorul își dă seama că nu-i poate remunera pentru toate orele peste program lucrate - pentru că ar fi nepermis de multe. În loc să mai recruteze câțiva care să acopere necesarul de muncă, angajatorul își deschide o altă firmă și le propune angajaților să semneze contracte și cu aceasta pentru a fi remunerați pentru toate orele petrecute la muncă. În speța de la care am pornit cu discuția de azi, angajații nu par să aibă alternativă și se întreabă dacă situația acestui al doilea contract este legală. Desigur, chiar și dacă angajații sunt dornici de un volum uriaș de muncă și cât mai puțină odihnă, situația nu devine mai puțin problematică. Citește articolul
După cum stabilesc regulile actuale, în cazul în care salariații sunt nevoiți să lucreze peste program, angajatorii trebuie să-i recompenseze cu ore libere plătite în cel mult 90 de zile calendaristice. Această regulă s-ar putea schimba în cazul unor angajați de la stat, potrivit unui proiect legislativ aflat în dezbaterea senatorilor. Mai exact, angajații instituţiilor din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională ar putea beneficia de extinderea termenului de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite la 180 de zile. Citește articolul
Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Există limitări specifice în cazul persoanelor angajate cu timp parțial, precum și o durată normală de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână pentru cei cu normă întreagă. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare. Citește articolul
Compensarea muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător rămâne, oricum s-ar dori interpretarea noului model-cadru al contractului individual de muncă (CIM), regula generală, iar acordarea sporului reprezintă, în continuare, excepția de la această regulă. Angajatul poate cumula luna aceasta opt ore suplimentare și beneficia, astfel, luna viitoare, de o zi liberă întru compensarea acelor opt ore de muncă suplimentară. Pentru acea zi liberă, are angajatul dreptul la tichet de masă, având în vedere că ne raportăm, în general, la ideea de acordare per zi lucrătoare? Citește articolul
Prevăzut ca excepție în cazul compensării muncii suplimentare, sporul este adesea acordat în aceeași lună sau luna următoare celei în care s-a prestat munca suplimentară. Chiar dacă, teoretic, el nu ar trebui acordat așa, într-o atare situație putem spune că ambele părți au de câștigat și faptul acordării sale mai devreme nu va fi sancționat de nimeni. Citește articolul
Deși se poate ajunge la situația în care angajatul să piardă beneficiul celor 200 de lei netaxabili din cauza orelor suplimentare, acest lucru poate fi evitat aplicând regula de bază în cazul compensării acestor ore de muncă lucrate în plus. Aici, angajatorii pot ajunge chiar să le facă o defavoare salariaților dacă le acordă sporul. Citește articolul
Cum regimul muncii suplimentare a primit, recent, unele completări în Codul muncii, e cazul să ne uităm, în ansamblu, la ce condiții și moduri de recompensare există pentru aceasta. Codul muncii prevede contextul în care se poate munci peste program, cum trebuie platiți salariații sau cum să li se ofere libere corespunzător și cine nu poate să lucreze niciodată peste program. În cazul contractelor cu timp parțial, există chiar și o sancțiune foarte dură pentru cei care lucrează cu salariați mai mult decât au semnat în contract că vor munci. Iar, mai nou, în contractele de muncă trebuie să se regăsească obligatoriu o clauză privind condițiile de efectuare și recompensare a muncii peste program. Citește articolul
În efectuarea orelor suplimentare, există anumite formalități care pot fi trecute cu vederea, din varii motive. Nu de puține ori, angajatorii sunt superficiali în privința stricteții evidenței orelor de lucru, iar asta se poate răsfrânge într-un mod negativ în mai multe feluri, ulterior, inclusiv atunci când recompensarea orelor suplimentare se face prin ore libere plătite. Citește articolul
O perspectivă eronată asupra noii specificații ce trebuie făcută în contractele de muncă în privința muncii suplimentare ar putea face unii angajați să refuze să semneze contractul și pe unii angajatori să refuze să introducă prevederea obligatorie. Iată de ce: Citește articolul
Printre modificările aduse Codului muncii prin Legea 283/2022 în privința elementelor care fac, în primul rând, obiectul informării, iar ulterior ar trebui să se regăsească în cadrul contractului individual de muncă (CIM), avem și precizarea că salariatul va cunoaște, pe lângă durata normală a muncii, dacă va lucra sau nu în schimburi și cum va fi compensată munca suplimentară, precum și condițiile de efectuare a muncii peste program. Însă doar pentru că avem toate aceste precizări în CIM nu înseamnă că nu mai e nevoie de solicitarea angajatorului de fiecare dată, de acordul angajatului ori că trecem cu vederea limitele privind timpul de muncă ori cine poate ori nu poate să presteze muncă suplimentară. Citește articolul