ACCES GRATUIT

Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească polițiștii din penitenciare pentru a primi majorarea salarială pentru munca suplimentară din acest an

Un ordin recent intrat în vigoare stabilește tipurile de activități desfășurate de polițiștii de penitenciare pentru care munca suplimentară poate fi plătită, în cazul în care nu poate fi compensată cu timp liber în termen de 90 de zile. Actul normativ detaliază atât condițiile de acordare a majorării salariale, cât și limitele anuale de ore ce pot fi remunerate, în funcție de natura activităților și perioada în care acestea sunt prestate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Munca suplimentară – inițiativa angajatorului și acordul salariatului

Munca suplimentară este un instrument la dispoziția angajatorului pentru a acoperi nevoi operaționale temporare, însă utilizarea sa este strict reglementată de Codul muncii - pentru a proteja salariații. Tratată adesea ca practică constantă în loc de situație excepțională, munca suplimentară poate ajunge să corodeze semnificativ sănătatea lucrătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații, obligați să semneze că sunt de acord cu prestarea orelor suplimentare conform Codului muncii. Astfel de declarații nu sunt valabile - iată de ce

Deși legislația națională, aliniată la normele europene (Directiva 2003/88/CE), stabilește reguli clare în acest sens, practica ne arată că apar constant situații care testează limitele legii, iar un exemplu concret de la care voi pleca azi este solicitarea adresată angajaților de a semna declarații generale, pe proprie răspundere, prin care își exprimă acordul prealabil pentru prestarea orelor suplimentare. Această practică ridică o întrebare fundamentală: poate un salariat să renunțe, printr-o astfel de declarație generală, la drepturile sale legale privind durata maximă a timpului de muncă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE ICCJ: Nu e nevoie de solicitare scrisă pentru acordarea orelor libere în contul muncii suplimentare prestate de funcționarii cu statut special pentru ca aceștia să fie îndreptățiți apoi la plata acelor ore

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept civil, că funcționarii publici cu statut special nu sunt obligați să depună o cerere pentru a beneficia de compensarea cu timp liber a orelor suplimentare, astfel încât să fie îndreptățiți, ulterior, să primească plata acelor ore în situațiile în care nu a fost posibilă compensarea cu timp liber. Decizia vine în contextul unei dispute legale inițiate de un fost polițist, care a solicitat plata pentru orele suplimentare necompensate și recalcularea pensiei în mod corespunzător. Instanța a clarificat astfel aplicarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 și OUG nr. 130/2021 referitoare la compensarea orelor suplimentare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce ar trebui să înțeleagă orice angajat în legătură cu munca suplimentară

Fiind, de fapt, la nivel legislativ, doar o excepție de la regulă, munca suplimentară prezintă o serie de particularități, reguli și interdicții, iar ignorarea acestor aspecte generează deseori conflicte de muncă, în timp ce angajatorii riscă amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare lucrător în cazul în care munca suplimentară este utilizată în cadrul contractelor cu timp parțial, de pildă. Faptul că e frecvent folosită și că uneori angajații sunt cei care insistă pentru prestarea orelor, dat fiind „prețul” acestora, nu o transformă însă într-o chestiune ce devine legală indiferent de condiții.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară și nici nu poate fi remunerată ca atare, a clarificat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Pot fi concediat dacă refuz să lucrez ore suplimentare?

Conform Codului muncii, angajații au dreptul de a refuza munca suplimentară fără a fi supuși sancțiunilor, iar instanțele de judecată susțin că refuzul nu constituie abatere disciplinară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce nu discutăm de muncă suplimentară în weekend, atunci când angajatul a lucrat deja de luni până vineri

În zilele când ar trebui acordat repausul săptmânal nu putem vorbi de muncă suplimentară, dar există o permamentă confuzie în acest sens. Pornind de la înțelegerea săptămânii de lucru, trecând prin toate regulile care țin de organizarea acestuia și respectând drepturile angajaților la repaus zilnic și săptămânal, este evident că un angajat care a lucrat de luni până vineri nu poate să lucreze și sâmbătă sau duminică, iar asta să se numească muncă suplimentară așa cum e permisă ea de Codul muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Mii de ore peste program și un CCM care legitimează munca suplimentară în situații nelegale

Miile de ore suplimentare adunate într-o perioadă de 25 - 30 de luni de muncă reprezintă o chestiune (un abuz) cu care ne-am mai întâlnit, indiferent că vorbim de angajații de la privat sau din sistemul public. Reperele esențiale legate de timpul de muncă, de repaus, scopul și condițiile de efectuare a muncii suplimentare, cel mai adesea complet trecute cu vederea. În speța pe care o avem azi în față însă cel mai șocant aspect e chiar o prevedere din contractul colectiv de muncă, prin care părțile, cu încălcarea flagrantă a legii, au decis să legitimeze munca suplimentară în situații aproape absurde. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Orele lungi de muncă tind să devină regulă. De ce ideea recompensării muncii suplimentare prin sporuri n-ar trebui „să te motiveze” să le tot accepți

Munca suplimentară e tratată la nivel legislativ ca o excepție, legea limitând durata normală de muncă la opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Această reglementare protejează sănătatea și bunăstarea lucrătorilor, prevenind riscurile asociate cu stresul și epuizarea. Compensarea orelor suplimentare se face prin acordarea de timp liber plătit, iar plata unui spor este o măsură excepțională. Dacă orele peste program se tot adună în ideea rotunjirii unor venituri, se adună și în detrimentul sănătății. Citește articolul