ACCES PREMIUM

„Asta nu e în fișa postului”. Limitele legale ale sarcinilor suplimentare și dreptul la predictibilitate al angajatului

Vedem destul de des în fișa postului o clauză care sună cam așa: „(...) și alte sarcini trasate de superiorul ierarhic” - aproape că putem spune că a devenit o practică standard în relațiile de muncă. Totuși, această flexibilitate aparentă ascunde adesea un abuz juridic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

De la vicii de procedură în concediere la proba muncii în telemuncă - două teme esențiale într-o singură speță

Relațiile de muncă, prin natura lor, reprezintă o împletire subtilă între drepturi și obligații, între flexibilitate și rigoare. O decizie recentă a Tribunalului București ne oferă ocazia perfectă de a analiza două aspecte esențiale ale acestei simbioze. Pe de o parte, importanța capitală a respectării procedurilor legale în cazul încetării contractului de muncă și, pe de altă parte, implicațiile juridice și practice ale telemuncii, atunci când aceasta nu este reglementată corespunzător. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Deranjul pe care-l generează adesea concediile de odihnă ale angajaților arată managementul defectuos din companii

Auzim nu de puține ori de situația în care un salariat intră în concediul de odihnă la care are dreptul anual, iar sarcinile sale sunt integral preluate, adesea informal și sub presiunea continuității activității, de către colegii rămași. Deși pare o simplă exprimare a „spiritului de echipă”, pentru cei rămași preluarea unor sarcini suplimentare, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, înseamnă un volum uriaș de muncă în plus. Când devine asta o problemă?  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească polițiștii din penitenciare pentru a primi majorarea salarială pentru munca suplimentară din acest an

Un ordin recent intrat în vigoare stabilește tipurile de activități desfășurate de polițiștii de penitenciare pentru care munca suplimentară poate fi plătită, în cazul în care nu poate fi compensată cu timp liber în termen de 90 de zile. Actul normativ detaliază atât condițiile de acordare a majorării salariale, cât și limitele anuale de ore ce pot fi remunerate, în funcție de natura activităților și perioada în care acestea sunt prestate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Munca suplimentară – inițiativa angajatorului și acordul salariatului

Munca suplimentară este un instrument la dispoziția angajatorului pentru a acoperi nevoi operaționale temporare, însă utilizarea sa este strict reglementată de Codul muncii - pentru a proteja salariații. Tratată adesea ca practică constantă în loc de situație excepțională, munca suplimentară poate ajunge să corodeze semnificativ sănătatea lucrătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații, obligați să semneze că sunt de acord cu prestarea orelor suplimentare conform Codului muncii. Astfel de declarații nu sunt valabile - iată de ce

Deși legislația națională, aliniată la normele europene (Directiva 2003/88/CE), stabilește reguli clare în acest sens, practica ne arată că apar constant situații care testează limitele legii, iar un exemplu concret de la care voi pleca azi este solicitarea adresată angajaților de a semna declarații generale, pe proprie răspundere, prin care își exprimă acordul prealabil pentru prestarea orelor suplimentare. Această practică ridică o întrebare fundamentală: poate un salariat să renunțe, printr-o astfel de declarație generală, la drepturile sale legale privind durata maximă a timpului de muncă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE ICCJ: Nu e nevoie de solicitare scrisă pentru acordarea orelor libere în contul muncii suplimentare prestate de funcționarii cu statut special pentru ca aceștia să fie îndreptățiți apoi la plata acelor ore

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept civil, că funcționarii publici cu statut special nu sunt obligați să depună o cerere pentru a beneficia de compensarea cu timp liber a orelor suplimentare, astfel încât să fie îndreptățiți, ulterior, să primească plata acelor ore în situațiile în care nu a fost posibilă compensarea cu timp liber. Decizia vine în contextul unei dispute legale inițiate de un fost polițist, care a solicitat plata pentru orele suplimentare necompensate și recalcularea pensiei în mod corespunzător. Instanța a clarificat astfel aplicarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 și OUG nr. 130/2021 referitoare la compensarea orelor suplimentare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce ar trebui să înțeleagă orice angajat în legătură cu munca suplimentară

Fiind, de fapt, la nivel legislativ, doar o excepție de la regulă, munca suplimentară prezintă o serie de particularități, reguli și interdicții, iar ignorarea acestor aspecte generează deseori conflicte de muncă, în timp ce angajatorii riscă amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare lucrător în cazul în care munca suplimentară este utilizată în cadrul contractelor cu timp parțial, de pildă. Faptul că e frecvent folosită și că uneori angajații sunt cei care insistă pentru prestarea orelor, dat fiind „prețul” acestora, nu o transformă însă într-o chestiune ce devine legală indiferent de condiții.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară și nici nu poate fi remunerată ca atare, a clarificat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Pot fi concediat dacă refuz să lucrez ore suplimentare?

Conform Codului muncii, angajații au dreptul de a refuza munca suplimentară fără a fi supuși sancțiunilor, iar instanțele de judecată susțin că refuzul nu constituie abatere disciplinară. Citește articolul