Deși legislația impune angajatorilor obligații clare privind încadrarea și adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în privința incluziunii acestora. Datele oficiale și observațiile instituțiilor publice arată că barierele structurale, birocrația și lipsa de practici reale de acomodare continuă să afecteze șansele de angajare ale persoanelor cu handicap. Citește articolul
Legea pentru modificarea Codului muncii în sensul introducerii unor prevederi referitoare la părinții care au în întreținere copii cu handicap a fost oficializată. Norma introduce posibilitatea acestora de a lucra un număr mai mare de zile de acasă.
În Monitorul Oficial a fost publicat recent un ordin prin care se aprobă metodologia privind acordarea e-voucherelor pentru persoanele cu dizabilități, în scopul achiziționării de tehnologii asistive și de acces. Actul normativ stabilește cadrul legal, procedural și tehnic al programului derulat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), vizând sprijinirea integrării, participării și incluziunii sociale a acestor persoane. Citește articolul
Pentru multe persoane cu dizabilități, căutarea unui loc de muncă înseamnă mai mult decât un proces de recrutare, e o luptă zilnică cu bariere invizibile, neîncredere și lipsa flexibilității. Chiar dacă legislația din acest an a introdus obligații noi pentru angajatori, realitatea din teren arată că integrarea depinde, în fapt, de comunicare, educație și deschidere. În acest context, am discutat cu Dana Nuță, managing partner AbilityHUB, un ONG care are ca activitate integrarea persoanelor cu dizabilități în muncă, despre obstacolele întâlnite în practică, cum arată concret procesul de recrutare și ce soluții pot transforma obligația de a angaja persoane cu dizabilități într-un proces real de incluziune. Citește articolul
Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță care își propune să faciliteze procesul de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, prin stabilirea clară a beneficiilor financiare la care acestea au dreptul și prin introducerea unor servicii sociale menite să sprijine viața independentă și integrarea în comunitate. Citește articolul
Începând de astăzi, persoanele cu dizabilități interesate de obținerea unuia dintre cele 1.500 de vouchere disponibile în momentul de față pentru achiziționarea de tehnologii asistive pot demara procedurile de înscriere pe lista de acordare a acestor dispozitive. Cererile pentru vouchere pot fi depuse online, începând cu data de 1 octombrie 2025, iar fiecare voucher poate ajunge la 39.900 lei. Citește articolul
Un proiect înregistrat recent la Senat propune înlocuirea termenilor „handicap” și „handicapului” din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aceștia urmând să fie substituiți cu „dizabilitate” și „dizabilității”. Citește articolul
În cazul în care, în urma reevaluării persoanelor cu dizabilități făcute de comisia superioară din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) apar necorelări sau neconcordanțe față de încadrarea în grad și tip de handicap, comisia poate cere Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă să facă o evaluare medicală și să elibereze un nou raport, așa cum s-a stabilit în 2023. Cu o întârziere de peste doi ani, Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere publică procedura de evaluare medicală şi de raportare a rezultatelor evaluării făcute de către institut. Citește articolul
Persoanele cu handicap nu mai beneficiază de scutire totală la contribuția de sănătate. Dacă pensia lor depășește 3.000 de lei, partea care trece de acest prag este impozitată cu 10%, la fel ca în cazul celorlalți pensionari. Singurul venit exceptat rămâne indemnizația de handicap. Citește articolul
Intrarea în vigoare a noilor prevederi privind unele măsuri fiscal-bugetare au generat numeroase nelămuriri în rândul persoanelor vizate de noile reguli privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și menținerea calității de asigurat fără plată în sistemul public de sănătate. Am sintetizat, mai jos, răspunsurile la cele mai frecvente întrebări primite de la cititori, pentru a clarifica cine pierde calitatea de asigurat fără plată, cine o păstrează, când și cum se rețin cei 10% și în ce situații există sau nu excepții. Citește articolul