- Proiectul de OUG clarifică ce presupune beneficiul pentru locuire și cel de tranziție oferit persoanelor cu dizabilități.
- Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia și de servicii de locuire asistată în comunitate (locuințe protejate, centre de viață independentă).
- Cei care părăsesc centrele rezidențiale până în iunie 2026 vor beneficia temporar de standardul de cost aferent centrului din care provin.
Concret, proiectul de OUG emis recent de Ministerul Muncii aduce modificări Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Legea nr. 292/2011 (Legea asistenței sociale) și OUG nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Ca primă noutate, proiectul prevede reglementarea mai clară a noțiunilor de beneficiu pentru locuire și beneficiu de tranziție, de care pot beneficia persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu.
În prezent, Legea nr. 448/2006 prevede că această categorie de persoane poate primi beneficiu pentru locuire și beneficiu de tranziție însă fără a preciza în detaliu ce presupun.
Astfel, potrivit proiectului, beneficiul pentru locuire reprezintă o sumă de bani acordată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), sub formă de indemnizație lunară, în cuantum de până la un salariu minim brut pe țară. Sprijinul se va acorda în urma evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, realizată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.
Modalitatea de finanțare, tipurile de cheltuieli acoperite, cuantumul, procedura de stabilire și plată, precum și regulile privind modificarea, suspendarea sau încetarea acestui beneficiu vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.
O reglementare similară este introdusă pentru beneficiul de tranziție, destinat persoanelor cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice. Și în cazul acestui beneficiu, legislația actuală doar menționează acest drept, fără alte detalii.
Proiectul precizează însă că aceste persoane pot primi un sprijin financiar de până la două salarii minime brute pe țară, acordat de DGASPC, pentru a acoperi cheltuieli legate de pregătirea și transferul în comunitate, inclusiv în situații de urgență sau criză survenite în primele 12 luni după dezinstituționalizare.
La fel ca în cazul beneficiului pentru locuire, modalitatea de finanțare și condițiile de acordare vor fi stabilite prin hotărâre de guvern.
De asemenea, pentru persoanele aflate în risc de instituționalizare, cuantumul beneficiului pentru locuire va fi reglementat tot printr-o asemenea hotărâre.
Proiectul stabilește că, pentru susținerea procesului de dezinstituționalizare, principiul potrivit căruia <resursa financiară urmează beneficiarul>, se va aplica și persoanelor cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale. Acestea vor putea beneficia, după caz, de beneficiul de tranziție și de beneficiul pentru locuire, reglementate prin legi speciale și acordate de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.
Mai mult, se propune ca persoanele cu handicap să poată beneficia, pe lângă serviciile sociale din prezent (asistent personal, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, etc), și de locuire asistată în comunitate pentru deprinderi de viață independentă de tip: locuință protejată, centre de viață independentă.
Potrivit proiectului, serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru deprinderi de viață independentă reprezintă serviciul social acordat persoanelor adulte cu dizabilități în comunitate, în cadrul căruia se oferă acestora mijloace prin care să își exercite dreptul de alegere și control cu privire la viața lor.
Prin excepție, persoanele care părăsesc centrele rezidențiale până la 30 iunie 2026 și accesează serviciul de locuire asistată în comunitate vor beneficia, timp de 12 luni, de standardul de cost aferent centrului rezidențial din care provin.
Aceeași regulă se va aplica și pentru cei care se mută în comunitate fără a accesa acest serviciu sau pentru cei care aleg servicii destinate persoanelor vârstnice, conform Legii nr. 17/2000, pentru o perioadă de șase luni de la încetarea măsurii de protecție.
În plus, proiectul limitează tipurile de centre rezidențiale pentru persoanele adulte cu handicap la trei categorii:- centre de abilitare și reabilitare;
- centre de îngrijire și asistență;
- centre respiro/centre de criză.
Pe final, proiectul prevede, prin excepție de la regula conform căreia serviciile sociale (indiferent dacă sunt furnizate de operatori publici sau privați) pot funcționa în România numai dacă sunt licențiate potrivit legii, că serviciile nou înființate până la 31 decembrie 2025 în cadrul planurilor de restructurare a centrelor rezidențiale cu peste 50 de locuri, precum și cele reorganizate prin reducerea capacității și care nu au obținut licența până la această dată, vor putea funcționa în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, până la obținerea licenței provizorii.
Acestea vor fi autorizate pe baza avizului emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, cu condiția ca hotărârea consiliului județean sau local, ori a consiliului de sector din București, privind înființarea lor, să fi fost adoptată până la 31 decembrie 2025.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, aceste măsuri vin în sprijinul accelerării procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, un angajament asumat de România prin PNRR, Strategia „O Românie echitabilă 2022–2027” și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Documentul arată că, deși România s-a angajat să reducă numărul persoanelor instituționalizate și să le asigure viața independentă în comunitate, la 30 iunie 2025 încă figurau 15.916 persoane în centre rezidențiale, ceea ce pune în pericol atingerea țintei de scădere semnificativă până la 30 iunie 2026. Lipsa locuințelor protejate, a serviciilor comunitare și a resurselor umane dedicate sunt identificate drept principalele blocaje.
În termen de 60 de zile de la publicarea proiectului în Monitorul Oficial, Ministerul Muncii va trebui să emită un ordin privind aprobarea standardelor minim de calitate ale serviciului de locuire asistată în comunitate pentru deprinderi de viață independentă.
Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de ordonanță trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)