ACCES PREMIUM

Modificări la regulile pentru perioada de probă au intrat în vigoare: noi drepturi și obligații și noi chestiuni de menționat în contracte

Pe lângă durată, angajatorii vor trebui să precizeze în contractele de muncă și condițiile perioadei de probă, astfel încât noul angajat să știe de la bun început și să înțeleagă mai bine că există riscul terminării bruște a contractului în acea perioadă, dar că e și dreptul său să rupă la fel de brusc relația de muncă, să știe care sunt obiectivele pe care se presupune că ar trebui să le bifeze în acea perioadă și alte așteptări. Dincolo de menționarea condițiilor perioadei de probă, o lege care a intrat în vigoare din 22 octombrie, prevede și câteva drepturi și obligații noi ce privesc, cel puțin tangențial, perioada de probă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două elemente care nu vor mai trebui cuprinse în contractele de muncă

Mențiunile privind folosirea semnăturii electronice în relațiile de muncă și indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil nu vor mai trebui să se regăsească în cuprinsul contractelor de muncă. Vorbim însă de eliminarea unor mențiuni, iar nu de diminuarea importanței acestor aspecte în relațiile de muncă ori de nerespectarea unor obligații de către angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de concret trebuie identificat locul muncii și felul muncii în contract

Locul și felul muncii sunt elemente esențiale ale contractului de muncă - fără ele, contractul de muncă nu este corect întocmit, mai exact. Îndeosebi în privința locului muncii, angajatorii sunt uneori tentați să apeleze la formulări mai puțin precise și să spună că munca se desfășoară „la sediu” - iată însă de ce este incomplet: Citește articolul

ACCES GRATUIT

De ce nu ar trebui să accepți impunerea unei clauze de neconcurență încă din perioada de probă

Tocmai pentru că perioada de probă e timpul în care angajatul și angajatorul își dau seama dacă raportul de muncă se va desfășura așa cum și l-a prefigurat fiecare, includerea încă de la bun început a unor clauze precum e cea de neconcurență nu doar că e nerecomandată de specialiști, dar dacă privim strict din perspectiva angajatului e destul de dezavantajoasă.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece lucruri pe care le-am învățat în acest an despre clauzele speciale din CIM: Cum să faci astfel încât să nu fie anulate în instanță

Simpla semnare a unei clauze atașate contractului individual de muncă (CIM) de către ambele părți nu înseamnă că prevederile ei sunt, în mod automat, legale, indiferent că vorbim despre clauze opționale deja reglementate de Codul muncii sau nu. De aceea, am adunat laolaltă cele mai importante lecții legate de clauzele ce pot fi semnate cu angajații pe care le-am învățăt în acest an. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clauza de neconcurență: Cele mai importante aspecte pe care trebuie să le cunoști înainte de elaborarea ei

Clauza de neconcurență este o clauză facultativă care poate fi inclusă în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, dacă angajatorul consideră că, în cazul în care pleacă, salariatul va putea folosi abilitățile și competențele pe care le-a dobândit în timpul activității sale pentru a-i face competiție directă și astfel să îi aducă prejudicii fostului angajator. Prezentăm cele mai importante aspecte ce trebuie cunoscute de angajatori despre această clauză pe baza legislației muncii și din practica instanțelor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

E utilă includerea clauzei de neconcurență încă de la începutul raportului de muncă, din perioada de probă?

Stabilirea unei clauze de neconcurență încă de la bun început într-un raport de muncă, cu atât mai mult când vorbim de o perioadă de probă, s-ar putea dovedi inutilă pentru angajator, dar și un motiv pentru salariat de a refuza angajamentul încă din acel stadiu al relației de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conținutul clauzei de neconcurență: Cum ar trebui elaborate prevederile minime pentru a nu fi considerate abuzive de instanțe

Încheierea unei clauze de neconcurență are rolul de a preveni ca salariatul să folosească cunoștințele sau aptitudinile pe care le-a acumulat la fostul angajator pentru a-i face concurență directă celui din urmă la un alt loc de muncă. Deși condiția sine qua non a clauzei de neconcurență o reprezintă indemnizația acordată fostului salariat pe o anumită perioadă de timp după ce pleacă din companie, fără ea neputând fi vorba de o asemenea clauză, ea nu este suficientă pentru ca, în cazul apariției unui conflict de muncă, să treacă de testul instanțelor de judecată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clauza de neconcurență nu acoperă situațiile în care un fost salariat “fură” angajați sau clienți ai angajatorului. Ce altă clauză poate folosi?

Simpla încheiere a unei clauze de neconcurență între angajator și salariat nu acoperă situațiile în care, după plecare, cel din urmă recrutează foști colegi, clienți sau chiar furnizori ai angajatorului, deoarece prin activitatea pe care o prestează la noul loc de muncă ar putea să nu se afle în directă competiție cu ex-angajatorul. Dacă vrea să preîntâmpine astfel de situații, angajatorul trebuie să ia în considerare încheierea unei clauze de nedeturnare, potrivit specialiștilor de la NNDKP. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Documentar

Indemnizația de neconcurență: Mod de acordare și plată, tratamentul fiscal, declararea și alte aspecte importante

Indemnizația de neconcurență, care se achită salariatului de către angajator în baza unei clauze de neconcurență, reprezintă un venit pentru care, conform legii, se datorează impozit pe veniturile asimilate salariilor şi contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plata lor realizându-se prin reținere la sursă. Această indemnizație se declară, potrivit specialiștilor, în cadrul formularului 112, iar clauza de neconcurență își poate produce efectele, conform legii, spun specialiștii, pentru o perioadă de maximum 2 ani. Citește articolul