În efectuarea orelor suplimentare, există anumite formalități care pot fi trecute cu vederea, din varii motive. Nu de puține ori, angajatorii sunt superficiali în privința stricteții evidenței orelor de lucru, iar asta se poate răsfrânge într-un mod negativ în mai multe feluri, ulterior, inclusiv atunci când recompensarea orelor suplimentare se face prin ore libere plătite. Citește articolul
Cât timp se află în programul de lucru, aproape orice eveniment nefericit apărut cu un salariat trebuie investigat și cercetat de angajator ca accident de muncă. Însă ceea ce se petrece în timpul liber nu mai ține de angajator. La fel stă situația și în cazul în care salariatul este delegat în străinătate. Totuși, pentru a preveni situațiile în care un eveniment petrecut într-o ipostază extraprofesională să fie considerat accident de muncă, angajatorul ar trebui să prevadă clar, în descrierea misiunii, care este programul de lucru al salariatului. Citește articolul
Obligația de a ține evidența orelor de lucru nu a fost scoasă niciodată pentru microîntreprinderile cu puțini angajați, iar abrogarea OUG 37, pe 6 octombrie, nu a făcut să redevină obligatorii pontajele, ci doar a eliminat un document pe care firmele trebuia să-l prezinte inspectorilor în caz de control. Citește articolul
De-acum, acordul scris între angajatorul-microîntreprindere și salariații lui privind evidența orelor de muncă nu mai este necesar, după ce OUG 37/2021 care l-a introdus a fost abrogat de astăzi. Actul normativ este cel care a eliminat regulamentul intern și fișele de post și care a fost respins de deputați la trecerea prin Parlament. Prin dispariția acestui acord înseamnă că angajatorul va putea să țină evidența așa cum dorește, însă îi rămâne obligația legală de a anunța salariații despre modalitatea aleasă în mod unilateral. Citește articolul
Pe lângă că modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat este o chestiune obligatoriu de trecut într-un contract de telemuncă (sau act adițional la contractul de muncă), dar aceasta ar trebui să evidențieze foarte bine ce se întâmplă în practică, în caz de control. Citește articolul
Deși legiuitorul a impus, chiar „expressis verbis”, adică fără nicio îndoială, că angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, pentru a preveni orice depășire a timpului de muncă maxim prevăzut de lege și pentru evitarea sau combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate, o acțiune de control recentă a Inspecției Muncii și Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a demonstrat (putem spune chiar că a confirmat) că, în ultimii cinci ani, salariații unei firme de pază au prestat muncă suplimentară, nedeclarată și, cel mai probabil, necompensată și/sau neplătită corespunzător într-un cuantum impresionat. Mesajul inspectorilor este destul de clar: sesizați neregulile de la locul de muncă, e dreptul vostru! Citește articolul
Operațiunea Cronos, începută de puțin timp, prin care echipe mixte de control formate din inspectori ai Fiscului și ai Inspecției Muncii (IM) controlează firmele în căutarea, în principal, a muncii sub/nedeclarate, a început să dea primele roade: joi, Fiscul anunța o „captură” uriașă la o firmă din București, care a prejudiciat statul cu peste 7 milioane de lei prin munca subdeclarată și deduceri nelegale de TVA. Citește articolul
Nu contează ce nume îi dăm, contează ce trebuie să cuprindă și că inspectorii de muncă sunt, poate, foarte riguroși cu privire la ea tocmai din cauză că poate releva probleme de salarizare, de ore suplimentare neplătite sau nelegale, de muncă la gri ș.a.m.d. Câteva aspecte practice despre întocmirea evidențelor și ce pot sau nu să ceară inspectorii, în materialul de azi: Citește articolul
Pentru toți angajatorii există prevăzută, în clar, obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic, cu evidențierea orelor începere și de sfârșit ale programului de lucru, însă de multe ori salariații nu au acces la aceste documente, iar de aici și până la abuz sau la suspiciuni în privința corectitudinii, nu este cale lungă.
Citește articolulCodul muncii sancționează expres situația în care contractul de muncă nu cuprinde repartizarea programului de lucru pentru salariatul cu normă parțială: în urma unui control, această lipsă din contract poate duce la reconsiderarea raportului ca unul cu normă întreagă, chiar dacă pontajele arată situația de fapt. Consecința nefavorabilă este, desigur, plata unor dări fiscale mai mari, din urmă. Din discuție nu ar trebui să uităm nici că, de anul trecut, Codul muncii definește expres și sancționează munca subdeclarată. Citește articolul