ACCES PREMIUM

Zece elemente specifice timpului de muncă și repartizării acestuia

Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații nu pot fi obligați de angajator să vină înainte de începerea programului și să rămână după terminarea acestuia

Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Există limitări specifice în cazul persoanelor angajate cu timp parțial, precum și o durată normală de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână pentru cei cu normă întreagă. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Importanța evidenței timpului de lucru în contextul orelor suplimentare. Angajatorii ar trebui să ponteze corect și orele libere plătite date ulterior

În efectuarea orelor suplimentare, există anumite formalități care pot fi trecute cu vederea, din varii motive. Nu de puține ori, angajatorii sunt superficiali în privința stricteții evidenței orelor de lucru, iar asta se poate răsfrânge într-un mod negativ în mai multe feluri, ulterior, inclusiv atunci când recompensarea orelor suplimentare se face prin ore libere plătite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clarificare: Microîntreprinderile cu puțini angajați nu au scăpat niciodată de obligația de a ține evidența orelor de lucru

Obligația de a ține evidența orelor de lucru nu a fost scoasă niciodată pentru microîntreprinderile cu puțini angajați, iar abrogarea OUG 37, pe 6 octombrie, nu a făcut să redevină obligatorii pontajele, ci doar a eliminat un document pe care firmele trebuia să-l prezinte inspectorilor în caz de control. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Unul dintre cele mai importante aspecte pentru angajații cu telesalariați la ora actuală, evidența orelor de lucru, ar trebui să reflecte foarte bine realitatea

Pe lângă că modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat este o chestiune obligatoriu de trecut într-un contract de telemuncă (sau act adițional la contractul de muncă), dar aceasta ar trebui să evidențieze foarte bine ce se întâmplă în practică, în caz de control. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Număr impresionant de ore suplimentare descoperit la un control mixt al Inspecției Muncii și DGAF. Ce ar trebui să știi dacă vrei să sesizezi ITM privind neregulile de la propriul loc de muncă

Deși legiuitorul a impus, chiar „expressis verbis”, adică fără nicio îndoială, că angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, pentru a preveni orice depășire a timpului de muncă maxim prevăzut de lege și pentru evitarea sau combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate, o acțiune de control recentă a Inspecției Muncii și Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a demonstrat (putem spune chiar că a confirmat) că, în ultimii cinci ani, salariații unei firme de pază au prestat muncă suplimentară, nedeclarată și, cel mai probabil, necompensată și/sau neplătită corespunzător într-un cuantum impresionat. Mesajul inspectorilor este destul de clar: sesizați neregulile de la locul de muncă, e dreptul vostru! Citește articolul

ACCES PREMIUM

Aspecte practice privind evidența timpului de lucru

Nu contează ce nume îi dăm, contează ce trebuie să cuprindă și că inspectorii de muncă sunt, poate, foarte riguroși cu privire la ea tocmai din cauză că poate releva probleme de salarizare, de ore suplimentare neplătite sau nelegale, de muncă la gri ș.a.m.d. Câteva aspecte practice despre întocmirea evidențelor și ce pot sau nu să ceară inspectorii, în materialul de azi: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Evidența timpului de muncă, între bună-credință și obligație: Angajații au dreptul să ceară verificarea acesteia periodic

Pentru toți angajatorii există prevăzută, în clar, obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic, cu evidențierea orelor începere și de sfârșit ale programului de lucru, însă de multe ori salariații nu au acces la aceste documente, iar de aici și până la abuz sau la suspiciuni în privința corectitudinii, nu este cale lungă.

Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Evidența orelor de lucru în 2022: Ce trebuie să știe firmele, inclusiv în cazul celor care muncesc de acasă

În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât trebuie păstrate evidențele timpului de lucru de către firmele de transport rutier transfrontalier. Autoritățile vor să vadă respectarea obligațiilor privind repausul

Anul 2020 a adus multe modificări relevante atât pentru transportatorii rutieri transfrontalieri de mărfuri, cât și pentru transportul rutier de persoane. Deși suntem deja în 2022, vorbim încă de relevanța noutăților din 2020 din mai multe motive, unul fiind și acela că legislația la nivel european în materia transporturilor rutiere transfrontaliere s-a tot completat de atunci, iar ultimul „val” de modificări legislative a venit chiar în februarie anul acesta. Citește articolul