ACCES PREMIUM

Studiu Deloitte: stresul la locul de muncă este principala preocupare a peste jumătate dintre angajații din întreaga lume, urmat de schimbările generate de avansul tehnologic

Potrivit studiului Deloitte Global Human Capital Trends 2024, creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principală preocupare pentru peste jumătate dintre angajați la nivel mondial, urmată de avansul tehnologic și de impactul schimbărilor digitale asupra locurilor de muncă. Conceptul de sustenabilitate umană, care vizează crearea unui mediu de lucru durabil din punct de vedere al capitalului uman, este introdus, arătând că doar 46% dintre respondenți iau măsuri concrete în acest sens. Studiul subliniază importanța adaptării organizațiilor la noile tehnologii și la nevoile angajaților, evidențiind diferențele de percepție între lideri și angajați. Integrarea imaginativă a tehnologiei și a oamenilor este crucială pentru succesul organizațiilor, iar evoluția resurselor umane către o abordare interdepartamentală este considerată esențială în contextul actual al pieței muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Stresul profesional nu ar trebui să fie tratat altfel decât alte riscuri de la locul de muncă

Chiar dacă uneori este dificil de stabilit cu certitudine sursa stresului sau dacă aceasta se află preponderent la locul de muncă sau în afara acestuia, cert e că există o preocupare tot mai intensă la nivel internațional în privința conștientizării factorilor de stres de la locul de muncă și a severității consecințelor stresului profesional. Din nou, angajatorului îi revine prima mutare: așa cum evaluează alte riscuri profesionale, trebuie să o facă și în privința stresului profesional.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua mondială a sănătății mintale

Sănătatea psihică la locul de muncă: între reglementare și ce pot face angajatorii pentru a le asigura angajaților un mediu de lucru sănătos

Despre sănătatea psihică a lucrătorilor a început să se vorbească tot mai mult de când burnout-ul a fost introdus în noua clasificare internațională a bolilor, dar interesul a crescut cel mai mult de când cu pandemia și munca de acasă. În legislația noastră în domeniul muncii avem prea puține referiri la ideea de stres profesional și doar un început de reglementare, însă burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală profesională. Dacă ne uităm la aspectele de care lucrătorii se plâng cel mai tare vom observa că tendința e de a arăta cu degetul îndeosebi înspre un volum de muncă foarte mare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Anul acesta ar trebui să avem în dezbatere o reglementare a stresului profesional și cerințele de SSM pentru prevenirea acestuia

Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărţuirea morală la locul de muncă: Elementele din activitatea zilnică ce pot contribui la un mediu de lucru stresant

Munca în ture, programul strict sau lipsa implicării în luarea deciziilor reprezintă factori de stres cu care salariaţii se pot confrunta în fiecare zi la locul de muncă. Dacă angajatorul a identificat sursele de stres ce apar în fiecare zi în munca salariaţilor săi şi nu le poate elimina din cauza specificului activităţii, ar trebui să găsească soluţii fie pentru a ajuta la deconectarea salariaţilor supuşi unui stres continuu, fie să încerce recompensarea, prin sporuri sau concedii prelungite, a celor care sunt supuşi unui stres accentuat, este recomandarea făcută de un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Relații de muncă 2021: Ce trebuie să facă diferit angajatorii în noul an, în relația cu salariații proprii

Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Stresul și epuizarea la muncă: Cum poate salariatul să le dovedească și ce recomandă specialiștii pentru angajatori

O nouă lege intrată în vigoare în luna august stabilește că salariații hărțuiți moral la locul de muncă (noțiune care include stresul și epuizarea fizică) pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau chiar bani pentru a merge la ședințe de terapie. În practică, însă, hărțuirea morală este destul de greu de dovedit și oricum procedura este de durată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Atenție la cum scrii anunțurile de recrutare! O firmă a fost amendată cu mii de lei pentru că a discriminat la angajare

Două firme au fost amendate cu peste 10.000 de lei pentru că au făcut discriminare la angajare și pentru că nu au permis accesul unui copil cu dizabilități într-un taxi, încălcând astfel OUG nr. 137/2020, informează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC). Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Mai nou, stresul poate fi considerat hărțuire morală la locul de muncă

Stresul și epuizarea fizică sunt considerate de-acum ca fiind forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, conform unei legi noi. Dacă identifică fapte de hărțuire morală, autoritățile pot obliga angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă se poate ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuză să dea banii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Burnout-ul, recunoscut oficial ca boală

Burnout-ul la salariați: Ce ar trebui să știe angajatorii despre factorii psihologici ai epuizării prin muncă

La finele lunii mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca boală și l-a adăugat în noua clasificare internațională a bolilor, care va intra în vigoare în anul 2022. Potrivit OMS, burnout-ul, adică epuizarea prin muncă, are trei „simptome” cu ajutorul cărora poate fi recunoscut de angajatori, respectiv sentimentul de epuizare fizică și psihică, detașarea mentală vizavi de slujbă și performanțele slabe la locul de muncă. Citește articolul