Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Nu de puține ori, la încetarea relației cu proprietarii, chiriașii lasă în urmă datorii la cheltuielile de întreținere. Răspunzător pentru ele este, conform legii, proprietarul, care poate fi chiar executat silit de către reprezentanții asociației de proprietari pentru recuperarea lor. Citește articolul
Plata sumelor ce alimentează cele două fonduri speciale obligatorii ale oricărei asociații de proprietari – fondul de rulment și fondul de reparații – este o obligație ce revine proprietarilor de apartamente, nu chiriașilor. Citește articolul
În cazul în care cheltuielile de întreținere nu sunt achitate în termen de 30 de zile de la scadență, asociația de proprietari poate stabili penalități pentru sumele restante, care pot fi de cel mult 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, fără ca totalul penalităților să poată depăși suma la care s-au aplicat, potrivit legislației asociațiilor de proprietari. Citește articolul
În practică, relațiile dintre reprezentanții asociației și proprietarii de apartamente pot fi uneori tensionate și pot chiar depăși limitele legii. Spre exemplu, o situație des întâlnită este cea în care administratorul nu acceptă decât plata întregii facturi sau o condiționează de plata sumelor pentru fondurile speciale ale asociației, respectiv fondul de rulment și cel de reparații. Legal, nu poate face acest lucru. Citește articolul
Printre alte obligații pe care legea le impune asociațiilor de proprietari, le regăsim și pe cele referitoare la constituirea și utilizarea fondului de rulment și a fondului de reparații. În timp ce fondul de rulment are ca scop asigurarea sumelor necesare pentru plăți curente, fondul de reparații – după cum sugerează și denumirea sa – se folosește pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Întrucât legiuitorul a prevăzut destinații clare pentru fiecare dintre cele două, în cazul în care un proprietar refuză să plătească partea ce-i revine din cheltuielile cu repararea proprietății comune, schimbarea acestora, astfel încât din fondul de rulment să se facă plăți pentru repararea terasei, a liftului și altele, nu e posibilă. Citește articolul
Deoarece legislația asociațiilor de proprietari nu stabilește altfel, datoriile unui locatar la bloc către asociația de proprietari din respectivul imobil se prescriu în termenul general stabilit de Codul civil, respectiv în trei ani. Datorii pot apărea atunci când vine vorba despre neplata cotelor ce revin fiecărui locatar din cheltuielile asociației, legate, în principal, de exploatarea, repararea sau întreținerea proprietății comune. Citește articolul
În 2020 s-a stabilit ca, pe perioada stării de alertă, furnizorii de utilități (curent, gaze, apă, canalizare ori salubritate) să nu poată debranșa clienții sub nicio formă. Însă, pentru că mulți au profitat de această interdicție și nu și-au plătit facturile, autoritățile au stabilit vineri să o elimine în cazul rețelelor de furnizare a electricității și gazelor naturale. Astfel, pe perioada stării de alertă, interdicția de debranșare se aplică în continuare în cazul furnizorilor de apă, canal și salubritate. În plus, chiar și când nu este instituită stare de alertă, potrivit legii, nu se poate debranșa un întreg bloc de la apă sau canalizare pentru că unul sau mai mulți dintre locatarii imobilului nu-și plătesc facturile individuale. Citește articolul
Chiar dacă nu folosesc o parte din proprietatea comună, de exemplu, liftul, potrivit legislației asociațiilor, proprietarii de apartamente la bloc nu pot fi exceptați, în mod automat, de la plata cheltuielilor aferente. În schimb, exceptarea de la plata unor cheltuieli comune se poate stabili, în cazul unor proprietari de apartamente la bloc, prin hotărâre a adunării generale. Citește articolul
După cum stabilește legislația din domeniu, o asociație de proprietari nu poate funcționa fără un președinte. Acesta este ales dintre proprietarii de apartamente din imobil și nu poate fi angajat. În plus, nu poate fi ales nici dintre locatarii blocului, dacă nu este și, cel puțin, coproprietar al unui apartament din bloc. Citește articolul
Cei ce locuiesc în apartamente de bloc și instalează în casă echipamente care pot pune în pericol sănătatea celor din jur sau structura imobilului riscă acum pedepse cu închisoarea. Sancțiunea se regăsește într-o lege apărută marți seara în Monitorul Oficial. Citește articolul