ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Salariații dintr-o companie care lucrează în schimburi se confruntă cu o situație în care trebuie să se înlocuiască reciproc atunci când unul dintre ei își ia concediu de odihnă. În fapt, asta duce la pierderea zilelor de concediu, deoarece sunt folosite pentru a acoperi absența colegilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reducerea activității este o situație care îl pune angajator într-o situație mai puțin confortabilă, însă utilizând instrumentele legale potrivite, soluțiile sunt accesibile și părțile pot ajunge la cea potrivită, evitând o situație de conflict. Un exemplu apărut recent în presa locală de „așa nu”: Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Faptul că un salariat se informează în timpul programului de lucru despre drepturile și obligațiile sale, că încearcă să înțeleagă ce consecințe legale au actele pe care le primește spre semnare nu reprezintă o încălcare obligațiilor sale de serviciu, ci demonstrează că angajatorul are salariați competenți. Se întâmplă însă, contrar principiului bunei-credințe, ca odată ce angajatul începe să pună întrebări, să fie considerat incomod. În același timp, angajatul e suficient de bun cât să fie indispensabil angajatorului pe timpul unui concediu mai lung, să fie pus să muncească ore suplimentare deși are contract part-time, să nu știe când și în ce fel se modifică regulamentul intern sau să afle că interesele îi sunt reprezentate de colegi numiți, nu aleși de el.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Concediile de odihnă se realizează, ca regulă, conform unor programări anterioare, convenite între părți, iar cererile de concediu ar trebui depuse cu cel puțin 60 de zile înainte de efectuarea acestuia. Firește că asta nu se întâmplă întotdeauna. Într-un context precum e acesta al solicitării concediului de către salariat, avem ocazia să vedem și importanța comunicării corecte și documentate între angajator și angajat, precum și de ce comunicarea în afara unor reguli clare și opozabile angajaților poate duce la conflicte de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Există angajatori care se confruntă cu situații în care salariații lor au multe zile restante din concediu de odihnă ca urmare a unor perioade îndelungate de incapacitate de muncă atestate prin concedii medicale. În cazul acestor salariați, compensarea în bani a acestor zile de odihnă se poate face doar dacă salariatul pleacă din companie, altfel ele vor fi efectuate conform prevederilor legale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Potrivit Codului muncii, salariații cu contract de muncă cu timp parțial beneficiază de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile. Asta înseamnă și dreptul la concediul de odihnă anual, stabilit ca minim de 20 de zile lucrătoare în fiecare an (sau, cum indică o directivă europeană, măcar patru săptămâni de concediu anual). Durata efectivă a concediului de odihnă anual trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă, dar nu se poate situa sub acest minim de 20 de zile anual. Doar că angajatorii întâmpină dificultăți în stabilirea și pontarea corectă a zilelor de concediu pentru angajații care au contracte cu câteva ore pe lună.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Asigurarea unei existențe conforme cu demnitatea umană are, pentru cei mai mulți, o legătură directă cu prestarea unei activități în schimbul unei remunerații care, la nivel internațional, se numește salariu; dar ce trebuie să faci pentru a-l obține și până unde se întinde dreptul angajatorului acestuia de a dispune de un salariat? Oricât de mult ne-am hazarda să credem că în cadrul marilor companii condițiile de muncă sunt mai bune, beneficiile mai mari sau oportunitățile de dezvoltare mai frecvente, de multe ori, realitatea pare diferită. Am analizat azi, pe larg, realitatea povestită a unei angajate dintr-o multinațională: de la sumele de bani restante, bonusurile intangibile și până la condițiile dificile de obținere a concediului de odihnă într-un context marcat de lipsa acută de personal. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
14 August 2023 |
0
|
5989
| Timp de citire: 3 min.
Tendința generală, în special în momentul în care cheltuielile depășesc veniturile, este de a identifica surse suplimentare pentru venituri, dublată de distorsionarea realității într-un mod care să justifice gestionarea deficitară a resurselor. Mi-a atras atenția interesul din spațiul public din ultima perioadă cu privire la numărul „impresionant” de zile de concediu pentru anumite categorii de salariați, respectiv două luni, ceea ce, în mod sigur, nu corespunde realității.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În Codul muncii, dar și în ordonanța concediilor medicale, este specificat expres că medicalul întrerupe concediul de odihnă, dar și pe cel fără plată. Regula este importantă din două perspective: aceea a indemnizației de concediu medical, de care angajatul nu poate fi lipsit, dar și din perspectiva reluării, ulterior, conform unei programări convenite, a concediului care a fost întrerupt de medical.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
