ACCES PREMIUM

Concediul de odihnă se calculează în funcție de numărul de zile lucrătoare, fiind excluse zilele pentru repaus săptămânal și alte zile stabilite de legislație

Deși, în principiu, dispozițiile legale sunt acoperitoare, nu este suficientă lecturarea lor, ci este necesară interpretarea corectă a acestora, inclusiv prin raportare la celelalte dispoziții care au legătură sau, într-o anumită măsura, le influențează. Un calcul, aparent simplu pentru specialiști, poate pune în dificultate salariații și astfel apar situații în care un salariat poate fi „convins” că numărul de zile lucrate, la care se adaugă și un așa-zis „concediu de odihnă forțat”, depășește numărul de zile lucrătoare dintr-o lună. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Concediul de odihnă anual nu poate fi refuzat de angajator pe motiv că „nu avem oameni, nu am ce face”. Salariații se pot adresa Inspecției Muncii sau instanței

Faptul că regulile rămân pe hârtie nu mai este de mult timp o „știre șoc”, însă atunci când mai multe drepturi fundamentale sunt nu doar ignorate, ci și încălcate în mod direct, se impune reluarea aspectelor esențiale care guvernează relațiile de muncă. Atunci când vine vorba despre concediul de odihnă anual, angajatorul nu poate refuza acest drept, altfel salariații se pot adresa Inspecției Muncii sau chiar instanței de judecată. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Atenție la dezinformări: Zilele de concediu de odihnă neefectuate nu sunt (încă) în pericol în România, ci în Republica Moldova

Circulă, de câteva zile, prin presă și pe platformele de socializare informația potrivit căreia zilele de concediu de odihnă anual plătit se pot pierde dacă nu sunt efectuate într-un anumit interval de timp, potrivit unui proiect de modificare a Codului muncii - doar că nu toată lumea citește cu atenție informația că proiectul nu e din Parlamentul României, ci din Republica Moldova. Nu vom analiza în acest material dacă și cum s-ar putea modifica regulile relațiilor de muncă din Republica Moldova, ci vom relua aspectele care sunt relevante la nivelul Uniunii Europene și, punctual, în România, în privința concediului de odihnă neefectuat la timp.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Compensarea zilelor de concediu neluate la finalul relației de muncă: Angajatorii nu pot refuza să le plătească din motive economice, nici dacă vorbim de controlul unor cheltuieli bugetare

Într-un caz recent, CJUE a reconfirmat dreptul angajaților de a primi o compensație financiară pentru zilele de concediu neefectuate înainte de a demisiona, decizie care vine în sprijinul unui funcționar public italian care a solicitat compensație pentru 79 de zile de concediu rămase neutilizate și a fost respins pe motivul controlului asupra cheltuielilor bugetare. Totuși, CJUE a recunoscut că nevoile organizaționale ale angajatorului din sectorul public sunt importante, dar acestea nu pot subordona dreptul angajatului la concediu plătit. Dacă și în ce măsură aceste zile neluate nu ar mai putea fi compensate în anumite situații reprezintă un subiect ce a fost discutat în ultimii ani la nivel european, însă nicio modificare a directivei privind timpul de lucru nu s-a cristalizat în acest sens până acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorul mi-a spus că abia după 11 luni de la angajare pot să-mi iau concediu

Orice salariat trebuie să beneficieze de o perioadă de repaus anual, de cel puțin 20 de zile și să-și poată exercita acest drept în mod efectiv, deci nu pot exista limitări, condiționări sau renunțări cu privire la concediul de odihnă anual. Dacă am considera că toți angajatorii respectă cu strictețe dispozițiile Codului muncii și fac programarea concediilor de odihnă pentru anul următor până la finalul anului curent, cu consultarea colectivă sau individuală a salariaților, după caz, sigur ne întrebăm la un moment dat ce facem în cazul angajărilor noi. Cu alte cuvinte, cum se dobândește dreptul la concediu de odihnă în cazul noilor angajați: puțin câte puțin sau după aproape un an de muncă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajatorul ne plătea în plus ca să stăm la muncă în zilele de concediu de odihnă

Probabil că nu toate aspectele din Codul muncii sunt clare pentru angajatori, însă cele mai importante sunt suficient de clare și nu ar trebui să apară în practică situații în care relația de muncă să se transforme într-o nesfârșită serie de abuzuri, iar faptul că munca se prestează sub autoritatea angajatorului nu reprezintă un drept absolut al acestuia să decidă „ce și cum”. Într-un context de precaritate, unele categorii de angajați sunt predispuse să accepte condiții de muncă ce presupun zero concedii, repaus săptămânal redus și ore de muncă în plus, cu riscurile aferente asupra sănătății și capacității lor de muncă. Iar când își găsesc vocea pentru a spune „stop”, angajatorii se debarasează de ei încălcând, până la momentul final al relației de muncă, cât mai multe norme legale.
Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Dreptul Uniunii nu impune ca un angajat plasat în carantină din cauza Covid-19 pe durata concediului anual plătit să îl poată reporta

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că un angajat care a fost plasat în carantină din cauza contactului cu o persoană infectată cu COVID-19 nu are dreptul automat de a-și reporta concediul anual plătit. Potrivit CJUE, carantina servește unui scop diferit față de concediul de odihnă și angajatorii nu sunt responsabili pentru circumstanțele externe care pot interfera cu acesta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programarea concediilor de odihnă pentru 2024 se face, pe final de an, cu consultarea salariaților. Angajatorul nu decide singur

Una dintre cele mai frecvente probleme în relațiile de muncă este programarea și efectuarea concediului de odihnă anual. Codul muncii prevede că angajatorul are obligația de a programa concediile până la finalul anului curent pentru anul următor, dar cu consultarea colectivă sau individuală a salariaților. Totuși, aceste dispoziții nu sunt întotdeauna respectate și astfel apar și conflictele de muncă. Opinia salariaților, în special a celor care sunt părinți, trebuie luată în considerare pentru a asigura un echilibru optim între viața profesională și cea personală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum ajunge un angajator să se roage de un angajat să-și ia peste 140 de zile de concediu rămase?

Programarea concediilor de odihnă se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor, de către angajator, însă cu consultarea colectivă sau individuală a salariaților, iar dacă dispozițiile Codului muncii ar fi respectate, întrebările care stau la baza acestui material nu ar exista. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Concediul de odihnă nu poate fi tăiat din cauza lipsei personalului

Salariații dintr-o companie care lucrează în schimburi se confruntă cu o situație în care trebuie să se înlocuiască reciproc atunci când unul dintre ei își ia concediu de odihnă. În fapt, asta duce la pierderea zilelor de concediu, deoarece sunt folosite pentru a acoperi absența colegilor. Citește articolul