ACCES GRATUIT
Proiect de HG
Codul administrativ stabilește că funcționarii publici care urmează programe de formare și perfecționare cu o durată de peste trei luni, ce sunt finanțate integral sau parțial de stat, sunt obligați să-și ia angajamentul că vor lucra în administrația publică între doi și cinci ani de la finalizarea cursurilor. Acum, printr-un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, sunt stabilite normele metodologice privind formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici, ce conțin inclusiv duratele cursurilor în funcție de care se stabilește perioada pe care vor trebui s-o petreacă aceștia ca angajați ai statului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Formarea profesională, la nivel de drept, dar și de obligație, de beneficii ale sale, riscuri și condiții este reglementată de Codul muncii, însă dispozițiile legale sunt de multe ori interpretate și aplicate neunitar. De aceea, mi-am propus în cele ce urmează câteva clarificări: Citește articolul
ACCES PREMIUM
În urma finalizării cursurilor de formare profesională, furnizorii vor elibera de-acum cursanților certificate de absolvire diferite pentru fiecare tip de curs urmat, potrivit unui HG publicat marți în Monitorul Oficial. Același act schimbă și definițiile tipurilor de programe și, în plus, introduce posibilitatea organizării cursurilor online în normele de aplicare ale actului normativ ce reglementează activitatea celor care oferă servicii de formare profesională.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Obligația organizării cursurilor de formare pentru toți salariații, precum și frecvența acestora se regăsesc în Codul muncii. De asemenea, unui salariat aflat la un program de formare inițiat de angajator trebuie să i se acorde drepturile salariale, iar în această perioadă beneficiază de vechime în muncă. Însă, dacă nu se achită de această obligație, iar salariatul își plătește și urmează un curs de formare chiar și în alt domeniu de activitate, angajatorul trebuie să îi achite primului o indemnizație pentru perioada în care lipsește, ca în cazul concediului de odihnă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Chiar dacă are inițiativa și suportă cheltuielile aferente unei formări profesionale pe care o urmează salariatul, fiind încheiată și o clauză de formare în acest sens, angajatorul nu poate cere recuperarea costurilor suportate în situația în care subalternul nu se prezintă sau nu promovează examenul aferent cursului, potrivit unei spețe analizate recent de Curtea de Apel București.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În situația în care un salariat părăsește locul de muncă în timpul sau la finalul perioadei de probă, acesta poate fi obligat să plătească costurile cursului de formare profesională suportate de angajator, însă doar în anumite condiții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Participarea la cursurile de formare profesională reprezintă, în principal, un drept al salariaților, iar cei care nu vor să participe ar putea să refuze acest lucru. Însă, în anumite condiții, acest refuz de participare ar putea ajunge să fie sancționat de către angajator, în mod direct sau indirect.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Atunci când stabilesc cursurile de formare profesională peste programul de lucru sau în timpul weekendului, angajatorii sunt obligați să respecte timpii de repaus zilnic sau săptămânal prevăzut de legislația muncii din țara noastră, mai ales în condițiile în care recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că formarea profesională din afara programului este calificată drept timp de lucru.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În momentul în care salariatul urmează un curs de formare profesională plătit de angajator, cel din urmă poate negocia și include în contractul individual de muncă o clauză de formare profesională. În mare, această clauză stabilește că angajatorul este cel care plătește pentru formarea profesională la care participă salariatul, de cele mai multe ori fiind cuprinsă și o perioadă în care acesta trebuie să își continue activitatea în cadrul angajatorului, în caz contrar, fiind obligat să dea înapoi o parte sau în întregime cheltuielile aferente cursului. Însă, atrage atenția un avocat specializat în practica de dreptul muncii din cadrul NNDKP, pentru a putea fi aplicabilă, prevederile clauzei de formare profesională nu trebuie să fie scrise la modul general, ci trebuie să fie cât mai specifice pentru ca, în situația în care salariatul pleacă înainte de perioada stabilită în clauză, să poată fi obligat să plătească cheltuielile suferite de angajator.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dragoș Niculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
