Legislația civilă impune limite foarte clare până la care pot fi urmărite veniturile noastre și stabilește care sunt bunurile care nu pot fi executate silit. Aceste limite îi împiedică teoretic pe creditori să ceară și pe executori să dispună măsuri de executare silită care ne-ar duce într-o ruină totală. În Forumul AvocatNet.ro sunt numeroase persoane care se plâng de abuzurile comise în cadrul executărilor. Cel mai adesea, alocațiile copiilor sau indemnizațiile speciale sunt executate silit, cu toate că există interdicții clare în lege cu privire la urmărirea acestor bani, de multe ori tocmai băncile încuviințând popriri pe conturile în care intră aceste sume. Citește articolul
Având în vedere că la finalul lunii martie 2017 au intrat în vigoare reguli noi pentru executarea silită a anumitor tipuri de acte, printre care și contractele de credit, a apărut o polemică interesantă: contractele de credit care nu sunt înregistrate în registrele publice (mai) sunt sau nu titluri executorii? Situația juridică creată a dat naștere mai multor interpretări, iar specialiștii propun mai multe rezolvări posibile la această problemă. Între timp, am aflat și unde am putea înscrie contractele de credit pentru a respecta cerința înregistrării lor, prevăzută de noua modificare. Specialiștii așteaptă însă o soluționare decisivă de la Curtea supremă pe această chestiune. Citește articolul
Reținerile din salariile persoanelor fizice, în baza executărilor silite, urmau să fie făcute direct de către angajatori, astfel că poprirea conturilor ar fi fost posibilă mai rar, potrivit unui proiect de act normativ adoptat de Parlament, dar care a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României (CCR). Astfel, la a doua trecere prin Parlament, documentul a fost respins mai întâi de Senat și astăzi a fost respins și de Camera Deputaților, prin vot decisiv. Inițiatorii voiau, practic, să se evite situațiile în care atât angajatorul, cât și banca fac rețineri salariale, depășindu-se limitele stabilite de lege. Citește articolul
Acum că s-a introdus o nouă condiție pentru ca înscrisurile sub semnătură privată să funcționeze ca titluri executorii, s-a pus problema cu privire la cui se aplică această schimbare. Cu alte cuvinte, cei care au deja încheiate astfel de acte, mai ales contracte, sunt obligați să le înscrie în registrele publice pentru a putea merge cu ele la executorul judecătoresc? Pentru aceasta, redacția noastră a cerut câteva lămuriri de la un specialist. Citește articolul
Printr-o modificare recentă a regulilor de executare silită s-a stabilit ca înscrisurile sub semnătură privată să funcționeze ca titluri executorii numai dacă sunt înscrise în anumite registre. Practic, fără a se adăuga la numărul înscrisurilor cărora legea le recunoaște deja această funcție, s-a adus o condiție care schimbă complet matematica executării lor silite. Pentru unele dintre ele, legea nu impunea nicio formalitate pentru a fi titluri executorii, pentru altele erau impuse alte condiții, iar pentru cele mai privilegiate dintre acestea se ceruse deja înregistrarea în anumite locuri. Pentru a vă explica ce implicații aduce această condiție abia intrată în vigoare, am cerut părerea unui specialist. Citește articolul
Actele sub semnătură privată, fie că sunt scrise de mână sau redactate la calculator, sunt cele pe care le facem fără să ne complicăm cu anumite formalități, precum autentificarea la notar. Acestea sunt acte care ne permit să închiriem lucruri, să vindem, să dăm cu împrumut bani sau alte bunuri, să punem pe cineva să ne reprezinte interesele ori prin care ne scriem ultimele dorințe. Practic, printr-un act sub semnătură privată putem să punem în scris multe lucruri care să producă în mod valabil efecte juridice. Față de actele autentice, puterea doveditoare a acestor înscrisuri nu este la fel de mare, iar raportat la terți, actul de mână este un fapt, iar nu un act. Legea penală îi sancționează însă și pe cei care falsifică acte oficiale și pe cei care falsifică și folosește un act sub semnătură privată. Citește articolul
Înscrisurile sub semnătură privată trebuie înregistrate, de acum încolo, în registrele publice corespunzătoare pentru a putea fi folosite ca titluri executorii, potrivit unui act care a intrat astăzi în vigoare. De asemenea, hotărârile obținute în cadrul unei proceduri de arbitraj și care se referă la drepturile de proprietate pot funcționa ca titluri executorii numai în anumite condiții. Citește articolul
Sechestrul asigurător reprezintă, conform Codului de procedură penală, o măsură asigurătorie ce constă în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, de natură să împiedice persoanele răspunzătoare de prejudiciul cauzat prin săvârirea faptei ilicite ca în timpul procesului să distrugă sau să îşi înstrăineze bunurile ori, după caz, să îşi diminueze activul patrimonial. Această măsură poate fi luată şi de către procuror, prin ordonanţă, şi este instituită pentru a se asigura despăgubirea părţii civile după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare. Citește articolul
Copilul născut în afara unei căsătorii poate fi recunoscut de către tatăl său prin trei modalități prevăzute de lege. Dar asta presupune că tatăl are intenția să-și recunoască copilul. În ipoteza contrară, cea în care tatăl fuge de responsabilitate, mamei și copilului său nu le rămâne decât calea unui proces în instanță. Acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei poate fi introdusă oricând, chiar și dacă tatăl nu mai este în viață, și pot fi folosite orice fel de probe pentru a încerca să dovedim ce ne interesează. Pe lângă dovedirea paternității, mama poate să solicite de la tatăl copilului inclusiv recuperarea unor cheltuieli din timpul sarcinii și perioadei imediat următoare nașterii. Citește articolul
Cei care au lucrat fără contract de muncă scris pot să ceară, mai nou, recunoașterea raportului de muncă chiar și în ipoteza în care nu mai lucrează la respectivul angajator, potrivit unei decizii recent intrate în vigoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). În acest context, cel interesat trebuie să știe că poate cere recunoașterea drepturilor sale în instanță oricând, că nu trebuie să plătească taxa de timbru, dar că are nevoie de martori și hârtii care să dovedească munca sa la acel angajator. În urma unei astfel de acțiuni, petentul poate obține de la fostul angajator plata contribuțiilor sale sociale, recunoașterea vechimii în muncă și plata cotizațiilor aferente, precum și despăgubiri, dacă acestea sunt justificate. Citește articolul