ACCES GRATUIT

Micro-agresiuni și prejudecăți ascunse: Cum le recunoaștem și le combatem

Micro-agresiunile sunt acele comentarii, gesturi sau comportamente care par banale pentru cei care le emit, dar care transmit mesaje implicite de marginalizare sau inferioritate către persoanele din grupuri minoritare. Termenul, introdus de psihiatrul Derald Wing Sue, descrie fenomene care sunt deopotrivă subtile și devastatoare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Afișarea salariului în anunțul de angajare: practică tot mai frecventă, viitoare obligație legală

Afișarea salariului în anunțul de angajare a devenit un criteriu important pentru tot mai mulți candidați și urmează să fie introdusă, în curând, și ca obligație legală. Până în 2026, angajatorii vor trebui să respecte un set de cerințe care vizează transparența salarială și asigurarea egalității de remunerare între femei și bărbați, inclusiv în etapa de recrutare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Psihologia relațiilor la locul de muncă

Discriminarea subtilă: Exemple concrete și consecințe pe termen lung

Te-ai simțit vreodată ignorat într-o ședință deși tocmai ai exprimat o idee valoroasă, sau ai observat cum privirile celorlalți se schimbă subtil când intri într-o încăpere? Aceste momente fugitive de disconfort, pe care mulți le experimentăm în tăcere, au un nume și o greutate reală. În societatea noastră de astăzi, chiar dacă legile împotriva discriminării s-au înmulțit, rănile invizibile provocate de prejudecăți au devenit mai ascunse, mai greu de dovedit, dar nu mai puțin dureroase pentru cei care le trăiesc zilnic. Discriminarea subtilă, adesea denumită și "microagresiune" sau "prejudecată implicită", reprezintă astăzi una dintre cele mai persistente bariere în calea unei societăți cu adevărat inclusive. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Statistici privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi. Consiliul UE a adoptat textul unui nou regulament european. Ce înseamnă pentru companii

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde unui nou regulament european care va îmbunătăți colectarea statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi la nivelul UE. Prin viitorul regulament, legiuitorul european va avea la dispoziție statistici actualizate și comparabile între țări, noile date colectate de la statele membre urmând să acopere mai multe sectoare din economie, totodată. Noile norme vor genera, cel puțin inițial, obligații suplimentare pentru companiile din statele membre UE, dar și schimbări de politică internă dacă ne gândim, de exemplu, la datele privind egalitatea de reumnerare. Totuși, o abordare națională inteligentă și digitalizată va putea reduce semnificativ povara efectivă asupra mediului de business, ea rămânând în mare parte la stat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Orice tip de hărțuire este interzis, inclusiv în afara locului de muncă. Responsabilitățile angajatorului se extind și când e vorba de deplasări, teambuildinguri sau formare profesională

Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programul legislativ al Guvernului pe 2025

Responsabilul cu egalitatea de șanse va fi obligatoriu la toate companiile cu peste 50 de angajați. Experții desemnați se vor ocupa și de atribuțiile în domeniul prevenirii hărțuirii, având nevoie de formare

Guvernul va promova anul acesta, în toamnă, un proiect de lege care să introducă obligația companiilor private cu peste 50 de angajați, precum și a instituțiilor și autorităților publice, de a desemna și de a avea în structura organizatorică un responsabil cu egalitatea de șanse / tehnician în egalitate de șanse, ori, după caz să repartizeze în sarcina unui salariat, prin fișa postului, atribuțiile specifice din domeniul egalității de șanse între femei și bărbați. Momentan, legea indică doar posibilitatea de a numi un responsabil, deși obligațiile legale privind respectarea egalității de șanse și nediscriminarea sunt le revin tuturor angajatorilor. Măsura, regăsită în programul legislativ al Guvernului pe 2025, capătă cu atât mai mult sens dacă ne gândim la modificările puse recent în dezbatere la Ministerul Muncii și care vizează prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce aspecte ar trebui să se regăsească neapărat în CCM, dacă părțile ajung la încheierea unuia

Negocierea unui contract colectiv de muncă (CCM) trebuie să depășească paradigma unei simple reluări a prevederilor din Codul muncii, incluzând clauze ce vizează ierarhii și coeficienți de salarizare, periodicitatea și dimensiunea indexărilor salariale, condițiile de utilizare a semnăturii electronice, aspecte de procedură disciplinară, criteriile de evaluare, cât timp petrec angajații în pauză de masă și dacă ea face parte sau nu din timpul de lucru, cum se formarea profesională, dimensiunea și tipul sporurilor, bonusurilor și a altor beneficii extrasalariale, toate acordate pe criterii obiective, clar definite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt limitele mandatului reprezentanților și care sunt lucrurile pe care ei nu le pot face pentru angajați

Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Victimele nu vor mai trebui să dovedească existența unor fapte repetate de hărțuire pentru a se putea lua măsuri

Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Abordarea cazurilor de hărțuire la locul de muncă - de la teorie la practică

Deși obligația companiilor de a implementa politici împotriva hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă vine, în teorie, cu instrucțiuni aparent detaliate și clare, în realitate, ea ridică probleme practice de implementare. Citește articolul