ACCES PREMIUM

Directivă europeană

UPDATE Vor ajunge angajații să știe cât câștigă ceilalți colegi ai lor?

O directivă europeană recent publicată aduce mai multă transparență privind diferențele de salarii dintre femei și bărbați sau dintre angajații din aceeași unitate. După ce va ajunge să fie transpusă și în legislația muncii din România, va apărea dreptul celor interesați de a cere și primi o serie de detalii legate de salariile celorlalți colegi, însă sunt deja prevăzute o serie de limite legate de informațiile ce pot fi dezvăluite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Au angajatorii care primesc sesizări de hărțuire obligația de a sesiza, la rândul lor, autoritățile?

În contextul tuturor actelor normative incidente în discuția privind situațiile de hărțuire la locul de muncă, angajatorilor le revin mai multe obligații, iar una dintre ele este și să sesizeze mai departe un anume tip de fapte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Multitudinea de reglementări în domeniul hărțuirii a dus la dificultatea aplicării legii, până la urmă, în defavoarea victimelor

Dacă vrei să afli ce înseamnă hărțuire sau ce ar putea fi calificat drept hărțuire în contextul relațiilor de muncă (și nu numai), trebuie să navighezi prin vreo patru acte normative. Nu știm dacă din dărnicie sau din spiritul cutumiar al proastei legiferări din România am ajuns să avem patru acte normative care definesc hărțuirea într-un mod sau altul, cert e că suprareglementarea le pune probleme inclusiv autorităților de la noi, care nu știu exact cum să jongleze cu toate actele ce pot fi, la prima vedere, incidente într-o speță sesizată. Cu atât mai mult, suprareglementarea aceasta e de natură să-i bulverseze și pe angajații-victime ai unor comportamente de hărțuire, care oricum se înduplecă greu să scoată la lumină astfel de fapte și să-și ceară dreptatea. Ironic, în niciunul dintre cele patru acte normative menționate nu avem o definiție pentru conceptul de „hărțuire la locul de muncă”, dar avem pentru „hărțuire morală la locul de muncă”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sesizările depuse de angajați în materie de hărțuire nu trebuie ignorate în nicio situație

„Este inutilă existența unei politici antihărțuire la nivelul companiei, dacă plângerile depuse de salariați nu sunt soluționate”, spunea în urmă cu ceva timp pentru redacția noastră un avocat. În cazul angajatorilor mici, ideea de a avea o politică antihărțuire, de a mai adăuga la o lungă listă de obligații și formalități încă un punct nu tocmai ușor de expediat, poate părea nerezonabilă. Ceea ce nu ar trebui să fie nerezonabil însă e analizarea unei sesizări primite de la un angajat care aduce în discuție fapte de hărțuire. Chiar dacă sesizarea ar părea exagerată, vădit netemeinică sau chiar un exemplu de bullying făcut de angajat, ea trebuie luată în considerare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea hărțuirii la locul de muncă: ce prevederi ar trebui să regăsim în regulamentele interne

Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sancționarea faptelor de hărțuire la locul de muncă: carențele legislative și reticența petiționarilor și a colegilor în a susține faptele sesizate, printre dificultățile menționate de Inspecția Muncii

Cu toate că petiții ce arată înspre comiterea unor fapte de hărțuire la locul de muncă ajung la inspectoratele teritoriale de muncă, nu întotdeauna inspectorii au și calitatea de a sancționa atare fapte, ca să nu mai vorbim de instrumentele legislative insuficiente pe care aceștia le au la dispoziție. Mai adăugăm aici și faptul că petiționarii nu mai susțin întotdeauna, ulterior, ce au declarat inițial sau colegii, care sunt reticenți să confirme cele sesizate inspectorilor, angajatorii care se consideră ei înșiși hărțuiți de vizitele inspectorilor, considerând că la mijloc sunt interese nelegitime, chiar oculte, în privința lor și ajungem astfel la constatarea că nici reglementarea, nici abordările din practică nu ne ajută să sancționăm și să lucrăm eficient pentru combaterea hărțuirii la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale ITM 2023: Calendarul verificărilor ce-i așteaptă pe angajatori în următorul an. Care sunt domeniile vizate în mod special

Inspecția Muncii a pregătit deja calendarul campaniilor și acțiunilor de control pentru 2023, unde sunt reluate multe dintre campaniile și acțiunile care s-au desfășurat și anul acesta. Vizate, ca de obicei, sunt sectorul de construcții, transportatorii, cabinetele medicale, prestatorii de servicii larg răspândite, precum activitățile de curierat, dar și sectorul HoReCa. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Angajatorii vor avea noi obligații, în curând, în cazul salariaților aflați în plata stimulentului de inserție

Pe lângă interdicția de a desface contractul de muncă al angajatei sau angajatului care se întoarce la muncă din concediul de creștere a copilului (CCC) și intră în plata stimulentului de inserție, angajatorii vor mai trebui, în curând, să se asigure și de alte aspecte: că acești salariați beneficiază de condiții care nu le sunt mai puțin favorabile decât cele avute înainte de a intra în CCC și au parte de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Hărțuirea sexuală la locul de muncă: statul român a pierdut la CEDO procesul intentat pentru proasta instrumentare a unui caz implicând o companie de stat

Statul român a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru instrumentarea defectuoasă a unei cercetări privind o faptă de hărțuire sexuală la locul de muncă, unde responsabilitatea prevenirii și cercetării mai amănunțite a faptelor, revenea, înainte ca faptele să ajungă la organul de urmărire penală, tot statului - beneficiarul muncii fiind o companie de stat, iar pretinsul agresor, directorul unei entități publice. Dubla victimizare la care a fost supusă fosta angajată ne arată, între altele, superficialitatea cu care aceste fapte sunt tratate și de către sistemul judiciar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noi interdicții de concediere a salariaților, introduse în Codul muncii

Codul muncii va fi modificat, de sâmbătă, printr-o lege publicată miercuri în Monitorul Oficial, printre altele fiind inclusă și interdicția angajatorilor de a concedia salariații care își cer anumite drepturi nou-introduse, dar și altele care se regăsesc deja în lege. Citește articolul