Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare. Citește articolul
Protecția maternității la locul de muncă înseamnă mai mult decât dreptul de a nu fi concediată din cauza gravidității sau de a beneficia de condiții de muncă adaptate și care să nu presupună riscuri pentru gravide. Pentru angajatori, starea de graviditate a unei angajate presupune mai multe formalități, demersuri și termene de respectat. Citește articolul
Întoarcerea din concediul de creștere înseamnă cel puțin păstrarea condițiilor de muncă avute la momentul când angajata/angajatul a intrat în acest concediu. Dar poate însemna și alinierea la condițiile de muncă mai bune pe care le-au dobândit ceilalți angajați între timp și de care angajata/angajatul în concediu ar fi beneficiat automat dacă nu era absent de la locul de muncă. Inclusiv o eventuală indexare salarială ar putea fi făcută, angajatorii fiind obligați să acorde eventualele condiții de muncă mai bune celor ce se întorc din concediul de creștere. Citește articolul
Datele indică o creștere a nivelului de stres profesional după pandemie, iar profesioniștii din resurse umane le recomandă angajatorilor să se aplece, în următoarea perioadă, tot mai mult asupra sănătății mintale la locul de muncă. Deși preocuparea globală pentru gestionarea stresului la locul de muncă este în creștere, progresul la nivel național în gestionarea stresului profesional este insuficientă. Citește articolul
Legea impune accesul nediscriminatoriu la angajare între femei și bărbați. Un anunț de angajare în care se specifică printre condiții că un candidat eligibil este exclusiv de sex feminin este discriminatoriu, chiar și dacă, în schema de personal în care se încadrează acel post, toți ceilalți membri aparțin exclusiv celuilalt sex decât cel din anunțul de angajare. Citește articolul
Într-o companie mare sau mică, inclusiv cu nouă-zece angajați, angajatorului îi revin obligații în privința egalității între femei și bărbați, pornind de la asigurarea unui tratament nediscriminatoriu în privința condițiilor de muncă, a remunerațiilor, beneficiilor sau promovării și până la sancționarea oricărei manifestări disciminatorii la care un angajat a fost victimă. De exemplu, atâta timp cât există obligația, generalizată, de a avea regulament intern, obligațiile specifice n-ar trebui să lipsească. Citește articolul
Angajatorii se asigură că anunțurile de posturi vacante și denumirile locurilor de muncă sunt neutre din punctul de vedere al sexului, stabilește o nouă directivă europeană. Nimic nou, am putea spune, întrucât legea obligă și acum la nediscriminare și egalitate de șanse în procesele de recrutare. Cu toate acestea, prevederea nouă este destul de specifică în conținut și are suficient potențial să deschidă lungi discuții. Citește articolul
Pentru că segmentul „micilor angajatori”, adică sub 100 sau sub 50 de angajați, este cel care are ponderea cea mai mare, merită subliniat că Directiva privind transparența salarială nu va reprezenta neapărat încă o povară pentru acești angajatori, când vorbim de obligații noi. În fapt, pentru cei sub 50 de angajați, directiva le impune angajatorilor doar să pună la dispoziție angajaților niște informații pe care acum nu le oferă sau le oferă mai greu ori mai târziu decât ar fi necesar pentru angajați. Citește articolul
Și anunțurile de recrutare și denumirile posturilor vor trebui adaptate conform noilor cerințe din recenta directivă europeană privind transparența salarială. Scopul: informarea candidaților astfel încât negocierile cu angajatorul să se facă în cunoștință de cauză. Citește articolul
Directiva europeană privind transparența salarială abia ce-a fost „tipărită” și chiar dacă va mai dura ceva până să fie transpusă la nivel intern, atunci când vom ști exact cum înțelege legiuitorul nostru să aplice cutare sau cutare obligație, directiva ar trebui să reprezinte un subiect de discuție pentru companiile cu peste 50-100 de angajați încă de pe acum. La întrebarea „ce va trebui să fac în plus față de ce fac acum?”, răspunsul e relativ simplu: angajatorii vor trebui să-și asume nu doar acel nivel de transparență impus de directivă, ci și angajamentul de a schimba, în anumite cazuri, politica de remunerare. Citește articolul