Unor angajați ai „unei instituții”, care în mod nelegal lucrează în ture de 24 cu 24 de ore, nu li se asigură nici măcar o sursă de apă, nici încălzire la locul de muncă. Vorbim de anul 2024 și, chiar dacă e irelevant că e vorba de un angajator din mediul public sau privat, regulile incidente fiind aceleași, condițiile de muncă par proprii unui mediu unde nimeni nu respectă legea și nimeni nu verifică respectarea ei. Când angajații își asigură singuri condițiile de muncă, cu improvizații riscante chiar, tot ei sunt trași la răspundere. Citește articolul
Legislația obligă angajatorii să facă o analiză de risc pentru a evalua condiţiile de lucru ale angajaților, inclusiv în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere. De la utilizarea ecranelor în activitatea de zi cu zi și până la decontarea ochelarilor angajaților însă nu e o cale foarte scurtă și nici lipsită de mici formalități. Citește articolul
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul
Angajatorul mi-a spus că nu am cotizat suficient la stat ca să primesc indemnizație de medical, deși concediul e necesar pentru că mi-am tăiat mâna la locul de muncă - cam așa se rezumă un scurt comentariu pe care l-am întâlnit astăzi. Diferite de indemnizațiile de medical primite pentru incapacitatea temporară de muncă ce nu a fost generată de un accident de muncă sau boală profesională, indemnizațiile pentru medicalele necesare în urma accidentelor nu presupun necesitatea unu stagiu minim de cotizare - legea însăși dă indicații cu privire la cum se calculează indemnizația pentru situațiile când angajatul are sub o lună de stagiu de cotizare. Citește articolul
Inspecția Muncii a deschis o consultare publică pentru un proiect tehnic care face parte din reforma activității de control a instituției. Reforma va presupune transformarea digitală a Inspecției Muncii, creșterea transparenței și îmbunătățirea colaborării cu alte instituții publice, implementarea semnăturii electronice și a altor servicii digitale, ce vor aduce îmbunătățiri în calitatea serviciilor oferite salariaților și angajatorilor. Proiectul prevede, printre altele, implementarea unui sistem informatic de control, gestionarea electronică a documentelor și notificărilor și crearea unei platforme centrale pentru documentele emise de Inspecția Muncii. Citește articolul
Până nu demult, era chestionată chiar obligativitatea fișei postului. Există, totodată, dintotdeauna, discuția despre cât de detaliată și de explicită ar trebui să fie fișa postului, iar practica ne răspunde aici în felurite moduri: de la descrieri mult prea sumare, incomplete sau care nici măcar nu se pliază pe realitate, până la descrieri de pagini întregi. Recent, mi-a reținut atenția nelămurirea unui angajat din zona IT&C căruia nu i se părea normal nici să trimită e-mailuri, pentru că nu scrie expres în fișa postului că trebuie să mai facă și asta, nici să execute diverse sarcini date de superiorul său, deși ele se încadrează în limita atribuțiilor sale. Citește articolul
Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul
Consiliul a adoptat luni noi norme privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă. Această directivă actualizează normele existente pentru a reflecta cele mai recente evoluții științifice și tehnologice și are ca scop protejarea lucrătorilor din Uniunea Europeană (UE) în fața unui risc profesional extrem de periculos. Citește articolul
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) vine cu un nou instrument online interactiv de evaluare a riscurilor, de data asta pentru munca la distanță, care poate ajuta atât angajatorii, cât și telesalariații să creeze spații de lucru mai sigure și mai sănătoase la domiciliu. Instrumentul OiRA pentru telemuncă poate fi utilizat în orice domeniu și oferă sfaturi legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă, inclusiv riscurile psihosociale. Citește articolul
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul