ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Când barierele lingvistice pot crește riscul producerii unor accidente de muncă

Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot: care sunt obligațiile angajatorilor

Normele de sănătate și securitate în muncă (SSM) impun angajatorilor să evalueze riscurile la locul de muncă, printre care se regăsește adesea și expunerea la zgomot, ce poate avea efecte negative nu doar asupra auzului, ci și sănătății psihice sau fiziologice a lucrătorului. Expunerea prelungită la zgomot e prezentă uneori chiar și în baruri sau restaurante, arată inspectorii de muncă. Care sunt, în mare, obligațiile angajatorilor în aceste privințe: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mituri legate de pauza de masă: cinci răspunsuri utile pentru angajatori

Pauza de masă este obligatorie pentru salariații care lucrează mai mult de șase ore pe zi, conform Codului muncii. Aceasta trebuie prevăzută în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă și nu este inclusă în durata normală a timpului de muncă. Includerea sa în cele opt ore de muncă e unul dintre aspectele cele mai frecvent chestionate de angajați: „de ce trebuie să stau la muncă nouă ore, dacă programul meu e de opt, din moment ce legea îmi conferă dreptul la pauză de masă?”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu OIM: IA generativă ar putea duce mai degrabă, pe termen scurt, la creșterea locurilor de muncă, iar nu la dispariția lor. E nevoie însă de politici adecvate și responsabile

Cu ocazia unui studiu recent publicat în materia efectelor inteligenței artificiale generative (IAG) asupra pieței muncii, Organizația Internațională a Muncii (OIM) face apel la politicienii din întreaga lume să înceapă să se gândească mai repede asupra abordării schimbărilor tehnologice în curs. Deși în domeniul muncii IAG nu este, intrinsec, „nici bună, nici rea”, impactul socioeconomic al utilizării sale va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată folosirea sa (inclusiv la nivel de reglementare), OIM arătând că, fără politicile adecvate, unde vocea lucrătorilor afectați de ajustările din piața muncii trebuie obligatoriu ascultată, există un risc ca doar câteva dintre țările bine poziționate economic și participanți din piață să poată valorifica beneficiile tranziției către noua piață a muncii, în timp ce costurile pentru lucrătorii afectați ar putea fi brutale. OIM subliniază că nu munca fizică e cea mai expusă pe termen scurt, ci munca de birou, dar că nu trebuie să generalizăm în aprecierea gradului de înlocuire a diverselor atribuții, întrucât IAG are potențialul să ducă și la creșterea locurilor de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sănătatea mintală și riscurile psihosociale: Spania face un pas important în privința securității și sănătății lucrătorilor. În România, interesul pe subiect este unul scăzut

Datele indică o creștere a nivelului de stres profesional după pandemie, iar profesioniștii din resurse umane le recomandă angajatorilor să se aplece, în următoarea perioadă, tot mai mult asupra sănătății mintale la locul de muncă. Deși preocuparea globală pentru gestionarea stresului la locul de muncă este în creștere, progresul la nivel național în gestionarea stresului profesional este insuficientă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce companii e necesar Comitetul de SSM și cu ce se ocupă această structură

Toți angajatorii care au cel puțin 50 de salariați, indiferent de modul de organizare, dacă își desfășoară activitatea pe teritoriul României, au obligația de a constitui un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM), adică de a asigura o participare echilibrată la discutarea problemelor care vizează siguranța lucrătorilor și sănătatea lor la locul de muncă și la luarea deciziilor în aceste privințe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce situații salariații trebuie să-și desemneze reprezentanți care să se asigure că angajatorul respectă obligațiile de SSM

De cele mai multe ori se consideră că angajatorul este singurul responsabil în privința securității și sănătății în muncă (SSM), însă ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă permit sau chiar obligă direct și indirect atât angajatorii, cât și salariații să participe la asigurarea condițiilor optime, sigure și care să nu pună în pericol sănătatea celor implicați în procesul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reguli de SSM pentru agenții de pază și conducătorii acestora

Din perspectiva obligațiilor de sănătate și securitate în muncă (SSM), agenții de pază trebuie să se prezinte la serviciu în stare de sănătate corespunzătoare, să utilizeze corect echipamentul de protecție și să evite intervenția în zone periculoase nesemnificative pentru atribuțiile lor. Accesul în obiectiv trebuie să respecte normele legale și interne, iar orice acțiune care ar putea aduce prejudicii unității păzite trebuie prevenită prin cunoașterea punctelor vulnerabile din perimetru. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concilierea în cazul conflictelor de muncă - trei ani de la reglementare. Cât de atractiv e mecanismul pentru angajați și companii

Scopul concilierii este, potrivit Codului muncii, soluționarea conflictelor de muncă pe cale amiabilă, însă, în realitate, se poate chiar evita apariția în sine a conflictelor, dacă părțile cunosc și înțeleg, corect și complet, drepturile pe care le au, obligațiile pe care și le-au asumat și sunt ajutate să acționeze responsabil și cu bună-credință. Concilierea a fost reglementată în Codul muncii în vara lui 2020, dar exceptând perioada imediat următoare adoptării sale, nu s-a mai vorbit foarte mult despre ea. Trei ani mai târziu, atractivitatea mecanismului depinde în același factor esențial, acela al bunei-credințe a părților, însă și de aspectul „costuri”. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Angajați nevoiți să lucreze în condiții de disconfort termic - cui se pot adresa pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru?

Disconfortul termic intră, în mare măsură, în zona subiectivismului, fiecare individ resimțind în mod diferit temperatura din mediul său de lucru, însă sunt și obligații clare pe care fiecare angajator trebuie să le respecte. De exemplu, în perioadele din an în care se înregistrează temperaturi extreme, precum zilele acestea, angajatorii sunt obligați să ia măsuri pentru protecția salariaților proprii.  Citește articolul