Distribuirea corectă a muncitorilor conform calificărilor lor contribuie la crearea unui mediu de lucru mai sigur. În mod normal, fiecare muncitor ar trebui să aibă sarcini pe care este capabil să le îndeplinească eficient și în siguranță, minimizând riscurile care ar putea duce la incidente periculoase. Muncitorii necalificați pot ocupa doar posturi ce nu necesită o calificare specializată, iar angajatorii trebuie să se asigure că fișele de post reflectă corect sarcinile și atribuțiile, în conformitate cu Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). În cazul unor accidente, angajatorul este responsabil dacă muncitorul nu avea pregătirea necesară pentru activitățile desfășurate. Citește articolul
Normele privind securitatea și sănătatea în muncă se aplică și studenților și elevilor în timpul stagiilor de practică, impunându-se colaborarea între unitățile de învățământ și societățile de practică pentru elaborarea unor convenții care să asigure informarea cu privire la riscurile profesionale. Partenerul de practică are responsabilitatea de a instrui practicanții, de a asigura echipamente de protecție și de a informa inspectoratul teritorial de muncă în caz de incidente. Citește articolul
Într-un raport publicat joi, Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) analizează sistemul dual de sănătate și securitate în muncă (SSM) din Germania, care combină responsabilitățile autorităților de stat și ale instituțiilor de asigurare împotriva accidentelor de muncă, demonstrând un model bine structurat pentru conformitate în Europa. Deși resursa umană la nivel de inspecție este limitată, digitalizarea facilitează inspecțiile prin aplicații mobile care prioritizează riscurile, îmbunătățind eficiența și putând ajunge mai repede acolo unde situația e critică. În plus, odată cu pandemia, companiile au fost încurajate să se folosească de metode ce implică autodeclararea și controlul intern pentru a evalua conformitatea cu reglementările SSM, răspunzând astfel provocărilor existente din mediul de lucru. Citește articolul
Angajatorii care nu respectă legislația de sănătate și securitate în muncă (SSM) pot fi sancționați cu amenzi consistente, unele dintre ele fiind inclusiv în privința pasivității angajatorilor în fața evenimentelor survenite la locul de muncă. Asta înseamnă nu doar cercetarea evenimentelor, ci și comunicarea lor către anumite entități. Citește articolul
Legea pentru sănătate și securitate în muncă (SSM) reglementează accidentele de muncă, incluzând accidentele de traseu, adică acele evenimente survenite în timpul și pe traseul normal de deplasare de la domiciliu la locul de muncă și invers, precum și în timpul îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Accidentele de traseu pot avea loc și în timpul unor delegații sau în pauzele regulamentare, dar trebuie să ne gândim tot timpul la o legătură între eveniment și activitatea profesională. Deși numărul accidentelor de traseu urmează o tendință ușoară de creștere în ultimii ani, regăsim o scădere pe parcursul anilor 2020 - 2021, ce poate fi atribuită pandemiei, dar datele disponibile trebuie privite cu precauție, din cauza subdeclarării accidentelor de muncă la modul general. Acum câțiva ani, Guvernul propusese scoaterea accidentului de traseu din Legea SSM, însă propunerea nu a mai fost adoptată. Citește articolul
În timpul programului, la locul muncii, un angajat îi pune piedică altuia, care are astfel nevoie de concediu medical. Angajatorul refuză, inițial, să înregistreze și declare accidentul, iar angajatul nu poate beneficia de medicalul cuvenit. Refuzul poate fi din rea-intenție sau neglijență față de prevederile legale: și astfel de fapte sunt considerate de lege accidente de muncă. Refuzul de a le trata ca atare înseamnă drepturi încălcate, posibile amenzi și oferirea unui exemplu greșit celorlalți angajați când se raportează la normele de disciplina muncii. Citește articolul
Contribuabilii pot beneficia de prevederile Legii prevenirii, ce le oferă posibilitatea de a remedia o serie de nereguli în termen de până la 90 de zile de la prima constatare, fără a li se aplica sancțiunea contravențională prevăzută de lege. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să răspundă la două întrebări trimise de o instanță română într-un litigiu ce vizează deplasările realizate de angajați și considerarea lor ca timp de muncă. Mai exact, în ce măsură constituie timp de lucru, în accepțiunea directivei europene pe acest subiect, perioadele când un angajat se deplasează (plus returul), în afara orelor normale de lucru, la un alt loc, diferit de locul său fix sau obişnuit de muncă, pentru a-şi desfăşura activitatea sau îndatoririle în acel loc, conform dispoziţiei angajatorului său. Citește articolul
Necunoașterea sau neaplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale conduce deseori la situații care afectează atât salariații, cât și angajatorii de bună credință și, în general, pe toți cei care contribuie lunar la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Asigurarea pentru accidentele de muncă e în strânsă legătură cu obligațiile angajatorului, ceea ce înseamnă că medicalul pentru accidentele de muncă sau alte boli profesionale se acordă fără a cere stagii de cotizare și fără să intereseze pe cineva cât și de când cotizează angajatul cu CASS (contribuție la sănătate). Încadrarea greșită, ca urmare a superficialității celor responsabili, schimbă inclusiv regimul fiscal al indemnizației aferente acelui medical. Citește articolul
Conceptul de muncă prin agent de muncă temporară este utilizat pentru a răspunde nevoilor specifice și variate ale angajatorilor și angajaților în funcție de industrii, fiind un mecanism extrem de util atât pentru organizațiile care aleg să îl folosească, cât și pentru persoanele care își pun la dispoziție abilitățile pentru a fi angajați ca salariați temporari. Citește articolul