ACCES PREMIUM

Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii e o parte a unui ansamblu esențial (timpul de muncă și cel de odihnă), iar modificarea sa presupune acordul părților

Necorelarea dispozițiilor privind repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii calendaristice de șapte zile poate genera probleme atât în privința respectării numărului maxim de ore de muncă pe care un salariat le poate presta, cât și în privința respectării repausului săptămânal, calculat prin adăugarea repausului zilnic corespunzător ultimei zile de muncă din seria celor cel mult cinci zile consecutive. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Firma de curierat ne pune să lucrăm în toate weekend-urile, fără compensare legală. Colegii m-au sfătuit să nu sesizez ITM-ul, că angajatorul află imediat

Angajatorul, mare companie de curierat, încalcă dispozițiile legale referitoare la timpul de lucru și repausul săptămânal, amăgindu-și angajații cu bonusuri mici și mari. Un angajat își propune să facă o sesizare pe neregulile de la locul de muncă, adunate deja pe parcursul a doi ani de muncă, dar colegii îl avertizează cu privire la relațiile angajatorului cu inspectoratul teritorial de muncă. Angajatul dorește să-și păstreze locul de muncă, dar să lucreze în condiții normale, în acord cu legea și ne întreabă ce e de făcut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clarificare

Cei ce lucrează peste șase ore pe zi au dreptul la pauză de masă și nu pot renunța la acest drept. Pauza poate ajunge să fie inclusă în timpul de lucru ca rezultat al negocierii

Deși foarte mulți cred că atunci când vine vorba despre drepturi, au și posibilitatea de a renunța la ele, adică de a nu le exercita efectiv, în cazul relațiilor de muncă această regulă nu se aplică. Am ales să scriu azi despre pauza de masă și alte pauze în timpul zilei de muncă pentru că, recent, spațiul public a fost „poluat” cu o idee falsă - aceea că salariații pot renunța la dreptul prevăzut de Codul muncii în privința pauzelor.

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece elemente specifice timpului de muncă și repartizării acestuia

Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece aspecte pe care trebuie să le cunoști în privința repausului săptămânal

Repausul săptămânal rămâne, în continuare, o problemă a practicii în materia raporturilor de muncă, dar a cărei rezolvare o regăsim în mai multe articole din Codul muncii, iar scopul repausului ar trebui să fie o prioritate pentru toate cele trei părți implicate într-o relație de muncă. În mod artificial, dar justificat, am inclus și statul în toată discuția aceasta, pentru că de la stat vin, de cele mai multe ori, banii pentru „repararea” stricăciunilor produse de suprasolicitarea prin muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noi precizări în Codul muncii despre timpul și programul de muncă

Dreptul angajatorului de a-și stabili organizarea și funcționarea unității a fost reconfirmat după ce prevederile legate de timpul și programul de muncă au fost modificate recent în Codul muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Perioada în care salariații sunt la cursuri de formare inițiate de angajator trebuie, oricum, considerată timp de muncă

Când Legea nr. 283/2022 se afla în Parlament, sub formă de proiect, în cuprinsul său era trecută și o prevedere ce reglementa expres că perioada petrecută la cursurile de formare profesională impuse de angajator constituie timp de lucru. În varianta care a ajuns în Monitor nu mai apare această reglementare expresă, dar chiar și așa considerarea perioadei petrecute de angajat la cursuri ca timp de muncă era oricum o chestiune recunoscută chiar printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Refuzul cererilor de trecere la un program individualizat de muncă va trebui motivat în termen de cinci zile

Salariații care au nevoie de un program individualizat de muncă, ca mod de organizare flexibil a locului de muncă, o pot face și doar pentru o anumită perioadă de timp, iar dacă nu este de acord, angajatorul va trebui să își motiveze refuzul, în scris, în termen de cinci zile lucrătoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul cumulului de contracte cu același salariat/angajator nu poate fi depășit timpul de muncă zilnic maxim, dar ce facem cu cel săptămânal?

Dacă în cazul cumulului de contracte cu același angajator perioada minimă de repaus zilnic contractele sunt analizate în ansamblul lor, pentru repausul săptămânal, prevăzut și acesta atât în cadrul Directivei 2003/88/CE la art. 6, cât și în art. 114 din Codul muncii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu s-a pronunțat până la acest moment.

Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dreptul salariatului de a deveni inaccesibil după orele de program, adoptat în Portugalia. Când s-ar putea aplica și în România acest drept

La începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. De la momentul anunțului nu s-au făcut demersuri suplimentare, însă în Portugalia acest drept există de vinerea trecută. Citește articolul