Colectarea datelor personale la vânzarea cartelelor preplătite este problematică, spun specialiștii

De la începutul anului viitor, cei ce doresc să cumpere cartele preplătite vor fi nevoiți să transmită firmei de telefonie mobilă o serie de date de identificare și o copie a unui act de identitate valabil, lucru care are impact, potrivit lui Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), asupra drepturilor omului și asupra mediului de afaceri.

ApTI este, conform informațiilor prezente pe website-ul propriu, o asociație nonguvernamentală ce își propune susținerea și promovarea unei lumi digitale libere și deschise, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Mai exact, firmele de telefonie mobilă vor trebui să înregistreze, în decurs de nouă luni, datele personale ale unui număr foarte mare de utilizatori de cartele preplătite active, respectiv aproximativ zece milioane de persoane, potrivit informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), citate de ApTI, ceea ce va aglomera foarte tare activitatea angajaților acestor firme.

Măsura a fost oficializată recent, dar nu este chiar o idee nouă, ea fiind conținută de mai multe proiecte de acte normative ce nu au ajuns să se aplice, unul dintre ele fiind chiar declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României în 2014, după cum explică Bogdan Manolea pe site-ul asociației.

Astfel, în 2014, CCR a stabilit că reținerea și păstrarea datelor "constituie în mod evident o limitare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, respectiv a drepturilor fundamentale protejate constituțional referitoare la viața intimă, familială și privată, la secretul corespondenței, precum și libertatea de exprimare". Așadar, cu câțiva ani în urmă, preluarea datelor personale de la utilizatorii de cartele preplătite era o problemă, iar acum, nu.

"Pe lângă faptul că un asemenea proiect nu poate fi adoptat prin OUG conform Constituției (motiv pentru care ne-am plâns la Avocatul Poporului), să spui că proiectul nu are niciun impact asupra drepturilor omului (când știi foarte bine că există o decizie a CCR din 2014 pe acest subiect) sau că nu are niciun impact asupra mediului de afaceri (...) denotă un amatorism greu de înțeles la un grup de lucru făcut exact sub egida primului ministru", subliniază Bogdan Manolea.

De această dată, obligativitatea vânzării de cartele preplătite doar pe baza buletinului e motivată de îmbunătățirea serviciului de urgență 112 și de reducerea numărului de apeluri abuzive făcute la numărul unic de urgență, în timp ce, anterioarele proiecte ce vizau înregistrarea cartelelor erau motivate prin combaterea terorismului sau depistarea infractorilor. Totuși, nu toate argumente aduse de inițiatori în favoarea acestei măsuri stau în picioare.

Vânzarea cartelelor cu buletinul și GDPR-ul

De exemplu, cei ce au conturat această ordonanță nu au făcut o evaluare a impactului pe care îl are preluarea și stocarea datelor personale a circa zece milioane de persoane, conform datelor furnizate de ANCOM.

Lipsa unei evaluări a impactului stocării datelor personale a celor ce cumpără cartele preplătite apare în contextul în care Regulamentul european privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) se aplică începând din 25 mai 2018 și stabilește foarte clar, așa cum subliniază și Bogdan Manolea, modul în care se pot colecta datele personale, în ce scop, ce date se pot prelucra, destinatari și altele.

O altă dovadă că măsura a fost promovată sub impulsul momentului (emoția provocată de evenimentele de la Caracal) este termenul de stocare a datelor personale preluate de la cumpărătorii de cartele preplătite, care, în proiectul de act normativ, era stabilit la zece ani, ulterior, prin actul normativ oficializat, acesta fiind redus la cinci ani.

În proiect se spunea că perioada de păstrare a datelor “a fost stabilită pentru 10 ani, astfel încât să se asigure un echilibru între protecţia drepturilor persoanei vizate, pe de o parte şi interesul public, pe de altă parte, urmând ca la împlinirea termenului de 10 ani, datele cu caracter personal să fie iremediabil șterse sau, după caz, distruse”. Așadar, dacă termenul de păstrare a datelor a fost modificat, am putea înțelege că noul termen nu mai asigură echilibrul despre care se vorbea în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Chiar dacă actul normativ a intrat în vigoare, conținutul acestuia ar putea suferi modificări, însă acest lucru s-ar putea întâmpla numai dacă Avocatul Poporului ar sesiza CCR cu privire la neconstituționalitatea documentului. În cazul în care CCR ar stabili că ordonanța nu este constituțională în totalitate sau este parțial constituțională, aceasta nu se mai aplica sau va fi modificată în concordanță cu decizia CCR.