avocatnet.ro 
În normele de aplicare ale Legii 165/2018 se prevede clar că și salariaților cu un contract individual de muncă cu timp parțial le pot fi oferite tichete de masă, însă trebuie ca lucrătorii să aibă funcția de bază la firma respectivă.
Stabilirea funcției de bază se aplică și în cazul salariaților care au mai multe contracte de muncă sau chiar mai multe funcții în cadrul aceleiași firme, deoarece aceștia nu pot primi tichete de masă din mai multe părți.
Contractul individual de muncă cu timp parțial nu are prevăzut în Codul muncii un număr fix de ore, deși foarte mulți îl folosesc sub forma de part-time, făcând referire la un program de lucru de 4 ore pe zi. Timpul parțial este orice număr de ore de lucru mai mic decât norma întreagă de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, respectiv 7, 5, 4 sau chiar 2 ore pe zi.
“Salariații beneficiază lunar de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate, iar acest număr nu poate depăși numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se acordă tichetele”, scrie în HG 1.045/2018.
Astfel, dacă angajatorul a stabilit că acordă tichete de masă salariaților cu normă întreagă, va trebui să o facă și pentru cei care lucrează mai puțin de 8 ore pe zi. Tot o zi lucrătoare au și cei care prestează doar 2 ore pentru angajator. Notă: Însă trebuie să aibă stabilită funcția de bază la respectivul angajator pentru a primi tichete de masă.
O regulă similară se aplică și în cazul concediilor de odihnă acordate salariaților cu normă parțială: doar pentru că lucrează 2 sau 4 ore pe zi nu înseamnă că nu au dreptul la același număr de zile ca și lucrătorii cu normă întreagă. O zi de lucru pentru cel ce lucrează 2 ore este egală cu cea a unuia care prestează 8 ore, în privința zilelor de concediu.
Pe de cealaltă parte, dacă programul de lucru al unui salariat depășește normalul de 8 ore pe zi, numărul de tichete de masă pe care le primește se calculează prin împărțirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru la durata normală a timpului de muncă de 8 ore. Fracțiile rezultate din calcul se consideră zi de prezență la lucru, cu condiția ca totalul zilelor rezultat să nu depășească numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se acordă tichetele.
Conform prevederilor din Codul muncii, programul inegal de lucru se face, în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, cu respectarea a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. Deci, indiferent că luni și marți muncesc un număr de ore, iar în restul zilelor alt număr de ore, cât timp, la finalul săptămânii, timpul total muncit ajunge la 40 de ore și acei salariați pot primi bonuri de masă.
De menționat este și faptul că un tichet de masă, indiferent că este oferit în formă fizică sau electronică, nu poate depăși valoarea de 20,01 lei, în prezent. Suma zilnică ce poate fi oferită ca tichet de masă are o valoare maximă de 20,01 lei, care nu poate fi depășită, însă legea nu obligă în niciun fel angajatorii să ofere fix această sumă salariaților, ci poate oferi orice sumă, indiferent de cât de mică este, până la acești 20,01 lei.
Spunem despre valoarea tichetului de masă din prezent pentru că, în dezbatere publică, se află un proiect de ordin al Ministerului Muncii ce vizează majorarea valorii nominale a tichetului de masă la 20,09 lei începând cu luna octombrie.
Nu se plătesc tichete de masă salariaților când:
- efectuează concediul de odihnă;
- beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite;
- beneficiază de alte zile libere acordate conform legii sau contractelor colective de muncă;
- sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație de delegare sau de detașare;
- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
- sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanții salariaților.
- numărul salariaților din unitate care pot primi bilete de valoare și valoarea nominală acordată, ținând seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorilor;
- categoriile de salariați care primesc bilete de valoare;
- criteriile de selecție privind stabilirea salariaților care primesc tichete de masă, ținând seama de prioritățile socioprofesionale și de alte elemente specifice activității.