Proces custodie exclusiva

Trebuie pusa in discutie aceasta varianta daca pe copil il preocupa; trebuie discutat, trebuie vorbit. O data, de 10 ori, de 300 de ori.
Nu stiu cum il puteti lasa, dar l-ati lasat cateva luni... si nimeni nu a patit nimic.
In privinta ingrijirii copiilor, parerile sunt impartite intre daca e mai bine sa aiba grija de el o ruda sau o bona pe timpul zilei. Cand a ramas acolo copilul stiati ca in 3 luni si jumatate el trebuie sa mearga si la serviciu.
Mie imi pare un efort important acela de a angaja o bona, cred ca ii era mai usor sa scape de copil la bunica acestuia, dar n-a facut-o. Nu stiu cata pensie i-ati platit copilului in cele 3 luni, a avut vreun castig financiar major (tatal) in perioada aceea de la dv.?
Nu vorbim de un tata dezinteresat, asa pare.
Din pacate, probabil (nu stiu. asa imi pare) ambii pareti intransigenti cu celalalt si copilul sigur va suferi din lupta asta oarba. Poate deja simte spresul, tensiunea.

Stimata Alexandra,
Mie sincer, din ultimele dv relatari aici, mi se pare ca tatal are comportamentul unui om disperat, un om disperat ca-si va pierde copilul. Si in fond, este un comportament absolut normal, data fiind stuatia pe care ati creat-o. Nu-l mai bagati la inaintare pe noul sot, contributia sa financiara si tot tacamul, nu are nimic de a face cu aceasta poveste. Alegeti calea comunicarii si colaborarii, propuneti variante / facilitati pentru mentinerea legaturaii copilului cu tatal, veti avea mai mult de castigat decat aceasta batalie in instanta.
.

@ AVLIL
am fost plecat tocmai pt a putea incepe procesul asta,pt a avea niste acte,cu nimic nu aveam nici o sansa,se pare ca nici cu aceste acte nu am sanse
dvs ati citit ca mi-a interzis sa vb/stiu despre acest copil pe perioada cat am fost plecat si tot ce am scris eu acolo,cum l-am luat de la el,ati citit?????vi se pare un comportament normal pt un tata care isi doreste doar binele copilului???


@ m_ella2005
eu inteleg ca este disperat,dar in momentul in care a avut sansa sa faca diferenta si sa arate ca ii pasa de copil nu de faptul ca eu mi-am refacut viata a demonstrat exact ceea ce am banuit
ati citit ce am scris mai devreme?ca nu am vb cu copilul meu,ca nu am putut sa-l vad cand am venit in tara?dvs ca parinte asa ati reactiona?eu nu i-am interzis NICIODATA sa-si vada tatal
si dc voi pleca va putea oricand sa vb cu el si sa-l viziteze in vacante,eu am aratat buna-credinta de la divort pana acum,iar el?ce a aratat?ca in momentul in care plec nu mai stiu nimic de copilul meu?vi se pare normal?

Noul sot nu are niciun fel de obligatie fata de copil, dar totusi, noul sot este cel ce intretine copilul, si nu ca ar fi obligat printr-o Hot jud, ci o face pur si simplu pt ca-si sustine familia (cel mic fiind un membru al familiei), pe cand tatal biologic, cel al carui drept de vizita se afla in pericol de a fi incalcat, si caruia Instanta i-a pus in carca si responsabilitatea intretinerii unui copil, trm o pensie cand este fortat de imprejurari s-o faca. Mi-e greu sa cred ca in familiile nou intemeiate dupa divort, sotul are grija de casa, sotie, catel, pisica, dar exclude copilul, deoarece legea nu-l obliga, asa cum este nevoie s-o faca in cazul tatalui biologic. “actions speaks greater than words”…
Si, daca aceste aspecte nu au nici o relevanta, ma intreb de ce s-a mai pus problema ca mama nu specifica absolut nimic de vreo legatura de atasament intre copil si noul sot? Si daca specifica, si daca nu…este inutil, deoarece Jud nu poate da prioritate relatiei copilului cu acest barbat, doar tatal biologic are drept de vizita-cand vrea/doreste/poate sa onoreze acest drept. Indraznesc totusi sa fiu mai mult decat de acord cu ce a scris o mama intr-o postare anterioara ”any fool can be a father, it takes a real man to be a daddy”
Iar viata, viitorul, fericirea, siguranta, bunastarea copiilor o putem asigura daca suntem lasati/lasate s-o facem, deoarece, ajunsi in fata Instantei, nu mai “tine” de noi, nu noi dam verdictul. Instanta o face.
Nu ne dorim ca Judecatorul sa ne rezolve situatia, nu alegem calea Tribunalului, si in mod sigur nu dorim ca decizia privind situatia copilului sa fie stabilita de o terta persoana, deoarece nu dansii au decis cand am adus acel copil pe lume, nu au sprijinit in cresterea copilului, sau participat la cheltuielile cu gradinita atunci cand tatal biologic a decis ca obligatia lui de a trimite pensia poate fi ignorata cu eleganta. Multe dintre mamele de pe acest site si nu numai, nu au fost intrebate daca isi doresc acest lucru, au fost chemate, citate, prin urmare, nevoite sa dovedeasca faptul ca nu sunt “lupul cel rau”, ce se interpune cu atata inversunare intre tata si copil.
Nu blameaza nimeni Jud., este mai simplu sa blamam mamele, ce mustesc de frustrare. Si ce daca suntem chemate in n-spe procese de catre fostul partener…o meritam; in subconstient ne dorim sa petrecem in Instante mai mult timp decat in parc cu copilul… Si da, va dau perfecta dreptate: cred ca ar trb sa platim o viata intreaga si sa fim condamnate pt faptul ca, in urma cu ceva ani, nu am avut puterea sa anticipam cum se va sfarsi acest “love story”! Ne-am permis sa gresim…e, in acel moment ne-am anulat dreptul la liniste. Suntem vinovate, si trb sa platim, nu cumva sa scapam nepedepsite pt asemenea greseala. In definitiv, acest joc de-a razboiul in Instante nu poate dura decat pana la 18 ani ai copilului.
Si cred ca e perfect logic sa nu aspiri la o viata mai buna, la un salariu mai mare, este o dovada a lipsei de iubire, a egoismul noului sot. De ce-ar fi mai bine in UK,cand ar putea sa traiasca fericiti in Ro castigand min pe economie… E uimitor cum noul sot devine vinovat de prezenta situatie, scopul lui fiind indepartarea fam.
Draga Alexa, daca aveti acea inregistrare, si nu au trecut mai mult de 2 luni de cand a avut loc convorbirea, puteti face plangere penala pt amenintari cu moartea. Este fapta prevazuta ca infractiune, chiar daca va veti lovi de pareri ca: era nervos, a spus doar asa, sub imperiul durerii si a spaimei ca i-ar putea pleca copilul in UK, se aude ca o amenintare, dar de fapt e strigatul disperat de ajutor al unui tata.
De asemenea, puteti incerca sa cereti substituirea acordului parental de catre Instanta. Specificati in cerere ca veti aduce copilul in vacante in tara, pt a avea legaturi personale cu tatal, incercati sa obtineti un rap de evaluare a casei unde veti locui cu sotul si copilul, si poate reusiti sa obtineti inscrierea la scoala.
Bafta!

Doamna, mie domnul nu imi pare iesit din graficele normalului. Pe dv. nu va intereseaza de el. pe el de ce l-ar interesa viata dv.?
Pe de alta parte, i-ati lasat copilul ca sa mergeti sa va arantati lucrurile sa-i luati copilul de langa el 11 luni pe an... el ce sa faca? Nu era normal sa va faca un preview al lipsei copilului din viata lui?
La urma urmei, daca i-l dati in vacante, adica o data la 5-7 luni, 4 luni e decent cat ati stat fara copil, probabil asa va fi si pentru el la inceput; si daca pentru tata nu va fi chiar asa, pentru copil va fi la fel de greu.

Imi pare rau, dar atata timp cat apare ca nu se poarta exagerat si asta din prisma povestirilor dv., ma tem ca sanse de a obtine substituirea acordului, legal, nu sunt multe.

Va doresc fericire si ma retrag din subiect, nu cred ca mai am cu ce sa contribui.