Admitere magistratura noiembrie 2010

Stai linistit ca nu ma " sifonez" eu asa usor:D
Cunosc art. 969 C. civ.
Cat despre termenii moratoriu si neexecutare ( recunosc ca nu am ales cel mai potrivit cuvant pentru a-i aseza unul langa celalat - "compatibil") era doar o parere bazata, intr-adevar, pe cunostinte acumulate prin lectura.

Legat de cumulul daunelor compensatorii si a daunelor moratorii ai explicat totul foarte frumos si pe intelesul tuturor. Felicitari! Va fi o placere sa citesti motivarile pe care le vei face.
Totusi raspunsul tau la intrebarea pertinenta a colegului, si anume ca asa este in practica, lasa de dorit, fata de nivelul la care te-ai exprimat anterior.
Cu siguranta exista undeva in literatura de specialitate si o teorie daca nu o explicatie cu privire la acest aspect.

Daunele moratorii reprezintă o metodă de constrângere a debitorului spre a achita datoria, sunt în fapt o "amendă civilă".
Apoi avem daunele cominatorii care reprezintă acoperirea prejudiciului produs prin întârzierea executării obligaţiei şi daunele compensatorii care reprezintă acoperirea prejudiciului produs prin neexecutarea obligaţiei. Sunt păreri care pun semnul egal între daunele moratorii şi cele compensatorii, păreri pe care le apreciez ca fiind greşite, explicaţia decurgând chiar din etimologia cuvântului "moratoriu", arătată într-unul dintre comentariile de mai sus.
Daunele cominatorii se pot compensa cu cele compensatorii, întrucât au scopuri diferite, acoperă prejudicii diferite.

În privinţa deciziilor de speţă, în afara celor date în RIL, treceţi-le prin filtrul propriu, raportaţi-le obligatoriu la lege şi la tratatele consacrate, nu le luaţi direct de bune.

În altă ordine de idei, în pregătirea examenului aveţi în vedere şi modificările aduse la Cpc şi Cpp prin Legea nr. 177 din 04. 10.2010.
În esenţă, s-a abrogat alin. 5 al art 29 din Legea nr. 47/2002, care spunea că, odată sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate, e obligatorie suspendarea judecăţii. S-a abrogat şi alin 6 (parcă) al art. 303 Cpp şi s-a introdus un nou motiv de revizuire, în ambele proceduri (civilă şi penală).

camicris a scris:

vai ce controversa am creat.
ceea ce am vrut eu sa lamuresc e urmatorul aspect.
decizia ICCJ spune daune moratorii pentru neexecutare, iar teoria spune ca daunele moratorii sunt pentru executare cu intarziere
asta nu am inteles eu: pentru ce se acorda daune moratorii pentru neexecutare sau pentru executare cu intarziere?:hammer:

Potrivit prevederilor ce reglementeaza executarea silita a obligatiilor de a face / a nu face (art.580 alin.2 Cod procedura civila), pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neandeplinirea obligatiei (care nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul), creditorul poate cere obligarea debitorului la daune- interese punct :D
Asta inseamna ca pot fi moratorii sau compensatorii.

petra13 a scris:

Legat de cumulul daunelor compensatorii si a daunelor moratorii ai explicat totul foarte frumos si pe intelesul tuturor. Felicitari! Va fi o placere sa citesti motivarile pe care le vei face.
Totusi raspunsul tau la intrebarea pertinenta a colegului, si anume ca asa este in practica, lasa de dorit, fata de nivelul la care te-ai exprimat anterior.
Cu siguranta exista undeva in literatura de specialitate si o teorie daca nu o explicatie cu privire la acest aspect.

Ar fi dezirabil ca izvoarele de drept sa fie doar cele formale, enumerate de legiuitor si specifice sistemului nostru de drept continental, respectiv doar actele cu caracter normativ. De ce am recurs la argumentul ca asa e in practica?Pentru ca, din pacate, exista numeroase institutii de drept folosite in practica judiciara care nu isi gasesc corespondentul in vreun temei juridic de act normativ. De exemplu, regula unanimitatii, a carei respectare este necesara pentru admisibilitatea unei actiuni in revendicare in cazul coproprietarilor, nu are un temei juridic formal! Insasi actiunea in revendicare imobiliara, nu are un temei juridic formal. Cititi cu atentie articolul 480 C.civ si remarcati daca acesta face vreo referire la revendicare. Aceste institutii au fost consacrata insa prin practica. Cei dintre voi care vor avea ocazia sa practice meseria de magistrat (chiar mai repede decat mine, intrucat eu mai am cateva luni pana la absolvire) veti observa ca judecatorii se feresc aproape unanim sa motiveze in hotarari folosind referinte doctrinare. De ce?Pentru ca doctrina nu este izvor de drept!Bine, veti replica in mod judicios ca nici jurisprudenta nu reprezinta temei juridic. In aceasta ultima situatie lucrurile stau putin diferit: jurisprudenta CEDO ne legitimeaza insa, mai bine zis chiar ne recomanda sa folosim practica instantelor interne (mai ales cele care judeca in ultim grad), in masura in care este indelungata, constanta si prin urmare previzibila, pentru intemeierea in drept a solutiilor unor probleme deduse judecatii.(cauza Beian contra Romaniei). Acesta este motivul pentru care, in general, am reflexul sa fug de doctrina si sa caut explicatia in practica. Evident, doctrina e importanta, dar e doar un punct de plecare orientativ, nu e bine sa fie invocata in polemici juridice. Din aceste motive, desi argumentul "c-asa-i in practica" poate parea banal si nejuridic, e preferabil celui "c-asa spune prof. x".
Revenind la "controversa" cu colegul mike, semantic el are dreptate: moratoriu inseamna intarziere, nu neexecutare. Insa, in masura in care practica spune altceva, aceasta trebuie respectata. De aceea, pentru un examen cum este cel de admitere direct in magistratura, va recomand sa cititi practica instantei supreme.