Avertismentul scris e singura sancțiune disciplinară care poate fi aplicată fără efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. Poate și din acest motiv este adesea ignorată importanța unor lucruri în legătură cu aplicarea sa: multiplele avertismente pot da firmei dreptul să aplice sancțiuni mai grave, poate fi contestată, de asemenea, în instanță, precum alte forme de sancționare mai grave, iar decizia de sancționare trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente pentru a fi valabilă. Citește articolul
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul
Atât rezultatele nesatisfăcătoare obținute de salariați în urma evaluării profesionale, cât și abaterile disciplinare sunt motive care țin de persoana salariatului care pot sta la baza unei concedieri. Deși pot avea aceeași consecință, încetarea raportului de muncă, procedura este diferită. În cazul abaterilor disciplinare există o culpă a salariatului, iar în cazul necorespunderii profesionale nu aveam această cauză. Acesta este un aspect de care angajatorul trebuie să țină cont atunci când ia o decizie în urma unei evaluări profesionale nesatisfăcătoare, iar o decizie greșit fundamentată poate fi nelegală sub aspect procedural. Citește articolul
Regulile cercetării disciplinare, ce sunt incluse în Codul muncii, au fost modificate recent prin Legea 213/2020. Principalele noutăți sunt implicarea mai multor specialiști în cercetare și indicarea expresă a persoanei/entității care ar trebui să se ocupe de procedură. În plus, amintim și câteva informații generale pe care e bine să le aibă în vedere orice angajator atunci când investighează abaterile salariaților. Citește articolul
Procedura cercetării disciplinare, la finalul căreia angajatorul decide să sancționeze o abatere a unui salariat, trebuie pusă în aplicare cu mare atenție. Conform specialiștilor de la Radu Opriș, orice scăpare pe care o are angajatorul poate fi speculată ulterior în fața instanței judecătorești, dacă salariatul contestă decizia de sancționare. Din acest motiv, avem astăzi șapte sfaturi utile angajatorilor.
Citește articolulUn salariat care își ia concediul de odihnă în afara perioadei stabilite, în acest sens, de angajatorul său riscă să fie sancționat disciplinar, deci inclusiv să fie concediat, ne-au explicat specialiștii Țuca Zbârcea & Asociații. Situațiile de acest gen au ajuns în ultimii ani inclusiv în atenția instanțelor judecătorești. Citește articolul
Într-un articol trecut, am arătat că, deși felul muncii nu poate fi modificat, există, totuși, câteva excepții cu privire la această interdicție. Practic, deși angajatul și-a dat consimțământul să presteze un anumit fel de muncă, angajatorul ar putea în anumite situații predeterminate să îi modifice felul muncii. Poate o astfel de modificare să ducă și la o schimbare de salariu? Citește articolul
Executorii judecătorești care sunt cercetați disciplinar ar putea ajunge să beneficieze de un proces mai clar de investigare și de mai multe garanții procedurale. Acest lucru se va întâmpla dacă un proiect de act normativ privind organizarea și exercitarea profesiei de executor judecătoresc, care a fost lansat recent în dezbatere publică, va deveni lege. Citește articolul
Executorii judecătorești ar putea răspunde disciplinar pentru mai mult de 30 de fapte, reiese dintr-un proiect de lege care se referă la activitatea acestor specialiști. În prezent există doar șapte fapte pentru care executorii riscă sancționarea disciplinară. Citește articolul
Executorii judecătorești care săvârșesc abateri disciplinare vor risca pe viitor amenzi mult-mult mai mari decât în momentul de față, prevede un proiect de act normativ al Ministerului Justiției (MJ). Concret, vorbim de amenzi de până la 40.000 de lei, în condițiile în care actualmente cuantumul maxim este de doar 3.000 de lei. Citește articolul