Din 2017 și până în prezent, legislația muncii a primit mici completări care să ajute la combaterea muncii nedeclarate și la sancționarea ei în termeni mai duri. Cu toate acestea, sancționarea muncii fără contract sau „peste contract” este cea care aduce cele mai multe amenzi la bugetul de stat, principala ocupație a inspectorilor de muncă. Asta, dacă ne gândim la zonele unde aceștia ajung la fenomenul muncii nedeclarate, pentru că de alte zone sunt destul de greu de verificat. Una dintre acestea este și cea în care beneficiar al muncii este omul de rând, nu firma. Citește articolul
Luna octombrie a adus modificări în Codul muncii, un nou salariu minim pe care firmele îl pot „opera” în acte până spre final de an, dar și multe reguli noi ce țin de prevenirea răspândirii COVID-19 cu aplicare la locul de muncă - trecerea la telemuncă cu măcar de jumătate de angajați, acolo unde se poate lucra așa, masca obligatorie la birou pentru toată lumea ș.a.m.d. În plus, Guvernul a dat undă verde decontărilor pentru șomaj tehnic, care urmează să fie cerute începând de lunea viitoare pentru octombrie. Citește articolul
Munca subdeclarată sau, după cum este numită în mod curent, munca “la gri” reprezintă acea situație în care, în acte, salariatul are un venit mic, dar, în realitate, primește mai mulți bani, prin metoda “salariului în plic”. În această lună, Codul muncii a fost modificat, astfel încât acum legislația incriminează, alături de munca “la negru”, și munca subdeclarată. În cazul în care acceptă munca “la gri”, salariații pierd o parte dintre beneficiile date de munca declarată, riscând inclusiv o pensie mai mică decât cea pe care ar fi primit-o dacă ar fi lucrat în condiții perfect legale. Citește articolul
Angajatorii au avut câteva săptămâni la dispoziție ca să se obișnuiască cu noua reglementare din Codul muncii referitoare la munca subdeclarată, astfel că, de azi, intră în vigoare și amenzile ce pot fi aplicate pentru aceasta. În plus, avem o nouă formă de sancționare, mai clară, în cazul muncii nedeclarate și o amendă pentru neplata la timp a salariului, care, de asemenea, este nouă în Codul muncii. Citește articolul
Acum că în Codul muncii a intrat și conceptul de muncă la gri, cu sancțiunea aferentă, am putea considera că legea acoperă cam toate situațiile de muncă prestată, în sens larg, „pe lângă contract”. Per total, amenzile nu pot depăși 200.000 de lei per angajator, dar aici vorbim doar de riscurile ce țin de legislația muncii. În discuție mai intră și taxele salariale pe care le impune din urmă Fiscul, precum și dobânzile aferente. Citește articolul
Munca „la gri” are, mai nou, o definiție legală și va putea fi sancționată, în curând, cu câte 10.000 de lei per salariat, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate luni seara în ședința Executivului și publicate marți în Monitor. Vorbim, practic, de o nouă modificare a Codului muncii, dar mai sunt vizate prin ordonanță și recompensarea muncii suplimentare, o amendă aplicabilă firmelor care plătesc salariile cu întârziere și nu numai. Citește articolul
Salutară intenția legiuitorului de a eradica munca „la gri” sau subdeclarată ori încercarea de a diminua efectele negative prin înăsprirea sancțiunilor și prin intensificarea acțiunilor de control, dar efectelor acestor acțiuni depind, în mare măsură, de alte acțiuni, cum ar fi conștientizarea riscurilor la care se expun lucrătorii, dar și stimularea declarării reale a câștigurilor salariale. Citește articolul
Codul muncii prevede la categoria “contravenții” o serie de fapte ce le pot aduce angajatori amenzi de până la 200.000 lei, însă acest act normativ nu este singurul care conține sancțiuni pentru aceștia. Și Codul de procedură fiscală și Legea 76/2002 conțin amenzi pentru angajatori, în special pentru cei care folosesc munca “la negru”. Citește articolul