ACCES PREMIUM

UPDATE Acordarea banilor de telemuncă și aplicarea facilităților fiscale NU depind de starea de alertă și rămân valabile în continuare

Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea stării de alertă: ce trebuie să știe angajatorii despre șomajul tehnic, aplicarea Kurzarbeit, banii pentru telemuncă și liberele plătite ale părinților

Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Probleme de care te poți lovi când vrei să concediezi pe cineva care lucrează la distanță

Concedierea unui angajat pentru că nu mai corespunde profesional sau pentru abateri disciplinare este adesea destul de complicată atunci când vorbim de angajați ce lucrează în mod obișnuit, de la birou. Cu atât mai dificile devin lucrurile pentru cei care lucrează la distanță, dacă firma nu și-a pus la punct dinainte nu doar aspectele interne ce țin de concedierile de acest fel, ci inclusiv chestiunile ce țin de prelucrarea datelor personale, de pontaje ș.a.m.d. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cercetarea disciplinară în cazul telesalariaților: Necesitatea de a stabili procedura în mod special și alte recomandări de la specialiști

Una dintre problemele de care se pot lovi în practică firmele care continuă cu angajați în telemuncă pe termen lung este cercetarea și sancționarea unor abateri disciplinare. În câteva cuvinte, legea stabilește că angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului, însă cum și când sunt chestiuni ce trebuie trecute negru pe alb în contracte și în procedurile interne. Una dintre recomandările oferite cu ocazia unei conferințe de profil organizate de avocatnet.ro este obținerea la nivel contractual a acordului salariatului pentru derularea acestor proceduri la un moment dat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Putem vorbi de accidente de muncă în cazul muncii de acasă?

Legea sănătății și securității în muncă (SSM) nu s-a modificat pentru a trata în mod special telemunca, dar în Legea telemuncii regăsim câteva prevederi de SSM - insuficiente însă, prin urmare, trebuie completate cu cele ale Legii SSM. Ipoteza accidentului de muncă în spațiul locuinței angajatului nu poate fi ignorată și nici nu ar trebui, întrucât faptele petrecute în timpul programului de muncă se pot încadra în unele dintre ipotezele asimilate accidentului de muncă, din moment ce nimic nu exclude telemunca în mod expres. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca pe termen lung: Firmele ar trebui să-și adapteze de pe acum toate politicile interne și să aleagă criteriile obiective după care permit sau nu telemunca unor angajați

Opțiunea telemuncii pe termen lung, adică dincolo de momentul actual, când este impusă de autorități, nu e doar o chestiune de alegere a unui mod de lucru: angajatul X sau Y vrea să lucreze și/numai de acasă, formalizarea alegerii la nivel contractual și continuarea ca până acum, adică așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. În fapt, firmele ar trebui să se concentreze acum pe construirea unei politici privind telemunca, dacă nu au făcut-o deja, dar și pe adaptarea tuturor celorlalte aspecte care, așa cum sunt prevăzute acum la nivel intern, nu se pot aplica întocmai și situațiilor de telemuncă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Care sunt efectele deciziei CCR privind ordonanța cu portul măștii în aer liber și actele unilaterale de trecere la telemuncă

În urma unei decizii pronunțate marți de Curtea Constituțională a României (CCR), modificări aduse în 2020 la așa-zisa Lege a stării de alertă (Legea nr. 55/2020) au fost declarate neconstituționale - însă doar din cauză că ordonanța care le-a adus a fost adoptată cu vicii procedurale (lipsa unui aviz). Măsurile vizate, printre care posibilitatea ca autoritățile să impună masca de protecție și în aer liber sau trecerea la telemuncă prin acte unilaterale, vor fi eliminate din legislație abia după ce decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca și SSM-ul: Un chestionar util pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă locul din care muncește zilnic telesalariatul

Pentru că firma nu scapă de responsabilitățile în materia sănătății și securității în muncă (SSM) în cazul telesalariaților, ceea ce ar însemna, de altfel, o discriminare față de cei care lucrează la birou în materia obligațiilor pe care (nu) și le asumă angajatorul, adaptarea politicii de SSM în cazul telemuncii ar trebui să plece de la o evaluare a riscurilor. Pentru asta, avem la dispoziție un model de chestionar pe care telesalariații ar trebui să-l completeze pentru a vedea cam care sunt condițiile de lucru de acasă ale angajaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru continuarea telemuncii dincolo de termenul stabilit e nevoie de un nou act adițional

În cazul actelor adiționale în baza cărora s-a trecut temporar la telemuncă și care urmează să expire sau sunt încheiate pe perioada stării de alertă, unica modalitate de continuare a regimului telemuncii este încheierea unor acte adiționale noi. În caz contrar, la finalul perioadelor determinate în actele respective salariații sunt obligați să revină la birou chiar dacă sunt sau nu de acord cu asta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca din străinătate: Cum ajung autoritățile să-și dea seama că angajații lucrează din afara țării?

Chiar dacă telesalariații sunt liberi, conform legii, să lucreze de unde vor, iar firmele pot avea tendința să nu fie interesate de precizarea expresă în contract a locului muncii, ar trebui să o facă măcar prin referire la teritoriul României. Cu alte cuvinte, să nu le permită, fără o analiză amănunțită a situației anterioare, să lucreze din străinătate. Cei care se gândesc că situațiile de acest gen, când telesalariații sunt peste hotare, pot ajunge greu în vizorul autorităților, ar trebui să țină cont că există moduri în care aceste informații pot ajunge la autorități, ca urmare a unor activități simple desfășurate de angajați în statele străine. Citește articolul