ACCES PREMIUM

Șase lucruri esențiale pe care firmele trebuie să le știe la angajarea telesalariaților

Angajările noi, unde părțile convin pentru munca de oriunde a angajatului, reflectă în prezent modul în care angajatorii înțeleg să-și organizeze activitatea, iar nu expresia soluției la necesitatea de a distanța oamenii, așa cum s-a întâmplat până acum. Ultimii doi ani și ceva i-au învățat pe angajatorii care și-au trecut angajații în munca la domiciliu mai multe despre ce ar trebui sau nu prevăzut în contractele de telemuncă, decât ceea ce reiese, la prima vedere, din Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zilele libere și oricare altele în care nu se muncește în regim de telemuncă nu pot fi luate în calcul la acordarea celor până la 400 de lei

Cei până la 400 de lei acordați telesalariaților cu regim fiscal special trebuie acordați pentru perioadele/zilele când se muncește în mod efectiv în regim de telemuncă. Orice altă zi, adică inclusiv una liberă, nu poate intra în calcul, chiar dacă angajatul este plătit conform legii și pentru zilele libere respective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comunicările cu telesalariații: Ce ar trebui să cuprinzi în actele de telemuncă pentru a te scuti de unele probleme în viitor

Angajatorii ar trebui să-și traseze de la bun început, în actele de telemuncă, aspectele ce țin de comunicările făcute angajaților - cum se vor face acestea, mai exact. De ce? Pentru a preîntâmpina situații în care comunicarea ar fi îngreunată ori telesalariații, chiar în mod răuvoitor, s-ar putea prevala de aspectul că sunt liberi „să se așeze” cu munca unde vor ei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Unul dintre cele mai importante aspecte pentru angajații cu telesalariați la ora actuală, evidența orelor de lucru, ar trebui să reflecte foarte bine realitatea

Pe lângă că modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat este o chestiune obligatoriu de trecut într-un contract de telemuncă (sau act adițional la contractul de muncă), dar aceasta ar trebui să evidențieze foarte bine ce se întâmplă în practică, în caz de control. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Motivul pentru care s-ar putea să trebuiască să revizuiești unele dintre actele de telemuncă

Poate că în raporturile de muncă cu unii dintre angajați telemunca a rămas o opțiune și în prezent, ambele părți fiind de acord cu aceasta, însă orice urmă de referire la starea de alertă, pandemie sau acte normative date în contextul acestora ar trebui să dispară acum din actele de telemuncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Trecerea la telemuncă în contextul unor probleme medicale poate fi impusă?

Într-o așa-zisă dispută între un angajat și un angajator, acesta dintâi încearcă să-l determine pe angajator să înțeleagă că, din cauza unor probleme de sănătate, nu mai poate lucra de la birou/sediul angajatorului, ci de acasă doar. Să admitem că telemunca e compatibilă cu activitatea angajatului respectiv: în ce măsură ar putea fi o problemă de sănătate un factor determinant în a putea obliga un angajator să achiseze la schimbarea locului muncii? În această discuție trebuie să începem însă nu de la dispozițiile Legii telemuncii: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Voința angajatorului cu privire la efectuarea telemuncii nu poate fi suplinită în instanță

„Dacă telemunca a fost posibilă în 2020/2021, în timpul stării de urgență sau de alertă, acum de ce nu se mai poate?” Este o întrebare firească pe care și-o pot pune mulți angajați care se lovesc acum de refuzul angajatorilor de a continua munca de acasă. Și ce se poate face dacă angajatul vrea, dar firma, nu? O speță relevantă în acest sens: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Restricționarea accesului angajatului la sediul firmei pe parcursul cercetării disciplinare - aspecte de luat în considerare

Respectarea procedurii privind cercetarea disciplinară este esențială. O procedură care sare peste pașii legali, pur formală sau făcută doar la nivel scriptic, declarativ, unde drepturile angajatului nu au fost respectate se poate întoarce împotriva angajatorului, dacă angajatul se duce și o contestă în instanță. În practică, se întâmplă ca, din cauza situației create de cel care a comis abaterea disciplinară, la nivelul firmei să se considere că angajatul ar trebui să nu mai poată intra în firmă, să nu mai aibă acces la documente ș.a.m.d., doar că firmele recurg la soluții temporare care nu sunt tocmai în acord cu legea. Două exemple: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Principiul egalității între angajați: Firmele nu trebuie să facă discriminări în funcție de locul muncii

Inegalitatea de tratament între salariatul care lucrează de acasă și cel ce lucrează de la sediul angajatorului poate să îmbrace foarte ușor forma neacordării unor sume de bani sau a altor beneficii - de pildă, a tichetelor de masă, iar asta s-a întâmplat destul de des în ultimii doi ani. Legea impune aceleași drepturi și pentru unii, și pentru alții, dar există o situație în care astfel de diferențieri se pot face și să nu fie vorba de o discriminare între salariați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în regim hibrid devine norma pe piața muncii din România

Munca de acasă a devenit o necesitate în cei doi ani de pandemie, reprezentând practic un mare experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Astfel că, în pofida ridicării restricțiilor, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activități se pot derula la distanță. Citește articolul