Deciziile date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) trebuie aplicate cu prioritate, de către instanțele judecătorești naționale, atunci când există hotărâri contradictorii date de Curtea Constituțională a României (CCR), a stabilit marți CJUE. Astfel, judecătorii care refuză să aplice o decizie CCR pentru că acest lucru ar fi contrar celor stabilite de CJUE nu pot risca să fie sancționați disciplinar. Citește articolul
Pentru faptul că legea penală nu definește conceptul de cifră de afaceri și nu ar fi normal ca acesta să fie împrumutat legislativ din zona fiscal-contabilă, dar și pentru că legiuitorul nu a ales o perioadă de referință, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională în octombrie sintagma „cifra de afaceri” din articolul ce tratează stabilirea amenzilor penale pentru persoanele juridice. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Reprezentanți ai magistraților critică modul de aprobare în Parlament, cu cinci ani întârziere, a unei ordonanțe vehement criticate și în 2016, când a fost adoptată, din pricina competențelor de cercetare penală conferite celor din Serviciul Român de Informații (SRI). Ordonanța a stat în Parlament timp de cinci ani fără să fie „atinsă” în vreun fel, iar marți a primit votul final (legea de aprobare) fără vreun amendament, parlamentarii ignorând astfel toate criticile exprimate pe conținutul ordonanței. Ca urmare, aceștia solicită trimiterea legii pentru control constituțional. Citește articolul
Măsurile privind instituirea și prelungirea stării de alertă, luate de autorități în contextul epidemiologic actual cauzat de pandemia de coronavirus, sunt constituționale, după cum se arată într-o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR). Cu toate acestea, CCR a subliniat că, pentru asigurarea unei legislații clare și previzibile, legiuitorului îi revine sarcina de a reglementa o procedură concretă de contestare în instanță a regulilor instituite de către Executiv pe durata stării de alertă. Citește articolul
Regulile fiscale care permit autorităților locale să supraimpoziteze persoanele fizice și cele juridice, inclusiv dacă e vorba de majorarea impozitelor locale cu 500% în cazul proprietăților neîngrijite, sunt constituționale, scrie într-o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR). Pe scurt, judecătorii au apreciat că politica fiscală actuală stabilită de autorități pentru supraimpozitarea locală este în acord cu Legea fundamentală, din moment ce nu se face o discriminare. Citește articolul
La decesul unuia dintre soți, dacă o căsătorie a durat cel puțin zece ani, Legea pensiilor stabilește că soțul supraviețuitor poate cere statului o pensie de urmaș. Însă ar trebui luați în calcul și anii de concubinaj pentru a atinge perioada minimă? Dintr-o decizie publicată luni în Monitorul Oficial reiese că răspunsul Curții Constituționale a României (CCR) este nu. Citește articolul
În urma unor decizii ale Curții Constituționale a României (CCR), dintre care cea mai recentă a fost publicată luni în Monitorul Oficial, s-a stabilit că nu vorbim de o discriminare în tratamentul legal aplicat firmelor doar pentru că anumiți transportatori rutieri sunt scutiți de plata rovinietei. Automat, asta înseamnă că nu vorbim nici de o neconstituționalitate. Citește articolul
Dacă Fiscul are tendința să tergiverseze soluționarea contestațiilor fiscale, acest comportament nu este o problemă de constituționalitate, a reținut Curtea Constituțională a României (CCR) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Orice contribuabil are posibilitatea de a contesta actele administrativ-fiscale emise de autoritățile fiscale, conform legislației. Totuși, în cazul în care contestația nu este soluționată în termen de șase luni, contribuabilul se poate adresa direct unei instanțe judecătorești pentru a cere anularea actului administrativ-fiscal. Citește articolul
În Codul administrativ, acolo unde sunt reglementate raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, există o problemă de discriminare identică uneia care se regăsea până acum ceva vreme și în Codul muncii, dar pe care legiuitorul român încă nu a rezolvat-o în mod similar: dacă vor să rămână în activitate la fel ca bărbații, până la 65 de ani, funcționarele ar trebui să-și poată exprima opțiunea liber în acest sens și fără să aibă nevoie de aprobarea conducătorului instituției sau autorității. Citește articolul
Chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele fizice și firmele nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află și, prin urmare, restricționarea accesului la justiție pentru firmele care nu pot achita taxele judiciare de timbru și onorariul avocatului nu reprezintă discriminare, potrivit unei decizii recente a Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul