Din octombrie 2023 există o situație paradoxală legată de salariul minim. Salariații din sectorul agroalimentar au un salariu minim diferențiat mai mic decât salariul minim pe țară, după ce anul trecut situația era exact pe dos. Această discrepanță este criticată de Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), deoarece Constituția stipulează un salariu minim egal pentru toți. Guvernul nu a rezolvat încă această problemă și nici nu dă semne că ar intenționa să o facă prea repede, iar hotărârea recentă de majorare a minimului pe țară poate fi atacată numai în contencios, nu și la CCR. La fel de paradoxal este că până și zilierii care activează în sectorul agroalimentar au ajuns să câștige, pe oră, mai mult decât angajații. Citește articolul
Pentru că e calculată în funcție de salariul minim, care, de la 1 octombrie a fost majorat la 3.300 de lei, suma ce trebuie plătită la Fisc de cei ce nu au venituri și care vor să se asigure opțional la sănătate a crescut în consecință. Potrivit Codului fiscal, asigurarea anuală voluntară este 10% din valoarea a șase salarii minime brute. Așadar, odată cu creșterea valorii salariului minim, suma de plată pentru asigurarea voluntară s-a majorat automat. Citește articolul
Orice majorare a salariului minim brut pe țară aduce cu sine, conform legislației, o serie de efecte pentru persoanele juridice și fizice. Am făcut o listă cu acestea în articolul de față, în contextul creșterii minimului pe economie, din octombrie 2023, de la 3.000 la 3.300 lei, conform HG 900/2023. Citește articolul
Cei care lucrează cu interni sunt obligați prin lege să-i plătească. Fiecare contract de internship, ce trebuie înregistrat în registrul special al autorităților, trebuie să respecte prevederile referitoare la indemnizația minimă de acest fel și, cum modul ei de calcul depinde de salariul minim, care a crescut pentru a doua oară în 2023, indemnizația minimă de internship este și ea, automat, puțin mai mare din toamna asta. Citește articolul
Creșterea salariului minim brut pe țară, din octombrie 2023, determină și o creștere a tarifului minim orar pentru zilieri, de la 18,145 lei/oră la 19,960 lei/oră. Astfel, pentru o zi de lucru de 8 ore, munca unui zilier trebuie plătită cu minimum 159,68 lei. Citește articolul
Orice salariat ar spune, la prima vedere, că vestea majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată este una foarte bună, așa cum orice angajator va spune că bugetul pe care-l stabilise pentru întreg anul 2023 este dat peste cap brusc și se gândește cum și de unde poate să acopere cei 10% pentru salariații săi. Am generalizat în mod intenționat, pentru a evidenția ceea ce în ultima perioadă a devenit o introducere în orice discuție centrată pe profit și pe relațiile de muncă, însă privind în mod echilibrat situația, putem constata că nu toți salariații sunt beneficiarii măsurii prevăzute de HG 900/2023, așa cum nu toți angajatorii vor fi afectați, cel puțin nu de la 1 octombrie. Citește articolul
Începând cu octombrie 2023, avem un salariu minim brut pe țară de 3.300 de lei, dar angajatorii plătesc taxe salariale ca pentru un salariu brut de 3.100 de lei, deoarece facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili este valabilă, în continuare, până la finalul anului curent. Practic, cei 200 de lei netaxabili sunt incluși obligatoriu în salariul minim. Citește articolul
O ordonanță ce a modificat Codul muncii acum aproape doi ani a stabilit că angajații pot fi plătiți cel mult 24 de luni cu salariul minim brut pe țară, după această perioadă angajatorii fiind nevoiți să le mărească salariile. Pentru că prevederea vizează și contractele în derulare la 1 ianuarie 2022, acele contracte care sunt încă în derulare la 1 ianuarie 2024 vor trebui să aibă salarii peste nivelul minimului stabilit prin hotărâre de Guvern. Desigur, termenul de doi ani nu a fost ales aleatoriu, având legătură cu perioada la care angajatorii ar trebui să-și formeze profesional angajații, indiferent de postul pe care activează. Citește articolul
Până la finalul acestui an, România ar putea (și ar trebui) să aibă gata stabilit așa-zisul salariu minim adecvat. Mai exact, un nivel salarial minim stabilit potrivit indicațiilor unei directive europene al cărui termen de transpunere este spre finele anului viitor. Cu ocazia prezentării concluziilor unui studiu privind corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent, un reprezentant al Ministerului Muncii a anunțat și care ar fi varianta de adecvare a salariului minim pe care se va merge în discuțiile ce se vor purta în următoarea perioadă cu partenerii de dialog social. Citește articolul
Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei și Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprinsă între 2.387 euro în Luxemburg și 399 euro în Bulgaria. Deși reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre țările membre, tema venitului minim este poziționată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituţiilor europene. Un pas important în acest sens a fost adoptarea de către Parlamentul European, în toamna anului trecut, a Directivei 2.041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală. Citește articolul