Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Codul muncii interzice orice formă de discriminare a angajaților, stipulând că tratamentele adverse aplicate ca reacție la plângeri sau sesizări privind încălcarea drepturilor legale constituie acte de victimizare. Introducerea acestui concept în legislație a avut loc în 2020, extinzându-se ulterior pentru a include și reacțiile angajatorilor la sesizările formulate de angajați. De asemenea, Legea avertizorilor de integritate protejează angajații de represalii, stabilind obligația angajatorilor de a demonstra că măsurile luate nu sunt legate de raportările efectuate de angajați. Discriminarea și tratamentele nefavorabile aplicate de angajatori sub umbrela discriminării sunt sancționate cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Citește articolul
Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului. Citește articolul
Legea avertizorilor de integritate impune companiilor cu peste 50 de angajați și autorităților și instituțiilor publice obligația de a avea canale interne de raportare pentru a permite avertizorilor să raporteze încălcările legii. Acest proces de raportare internă include desemnarea unui responsabil care poate fi un angajat propriu sau chiar mai mulți ori externalizarea către un terț care să gestioneze primirea, înregistrarea și soluționarea acestor raportări, asigurându-se că sunt respectate cerințele legale și că avertizorii beneficiază de confidențialitate și protecție împotriva represaliilor. Citește articolul
Deficitul de forță de muncă, în special de lucrători calificați în activitățile industriale, dublat fie de necunoașterea dispozițiilor legale, fie de ignorarea completă a acestora, conduce la situații în care una scrie în acte, alta se întâmplă în realitate. În situația pe care o prezentăm azi, lucrurile nu se corelează nici măcar în hârtii: în contract scrie „muncitor necalificat”, iar fișa postului prevede sarcini și atribuții specifice unor ocupații pentru care sunt necesare studii sau calificări de specialitate. Din start, în astfel de cazuri nu se mai poate vorbi nici de respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de alte norme importante ce guvernează relația de muncă. Citește articolul
Principalul criteriu de departajare între cine are obligații și cine nu are în privința obligației de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii Whistleblower este numărul de angajați. În cazul entităților publice, numărul de angajați nu prezintă relevanță însă. La acest moment, toți angajatorii privați cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a avea un canal intern de raportare, riscând altfel o amendă ce poate ajunge până la 40.000 de lei. Canalul intern de raportare este un mecanism vital pentru asigurarea respectării legii în cadrul entităților publice și private. Instituirea și gestionarea eficientă a acestuia nu numai că promovează un mediu de lucru etic și legal, dar protejează și drepturile celor care își asumă responsabilitatea de a semnala neregulile. Citește articolul
Posibilitatea de a fi însoțit de un avocat sau de un reprezentant al sindicatului din care face parte îi e recunoscută lucrătorului pe întreg parcursul raportului de muncă, în momentele în care ar putea avea nevoie de unul, începând chiar cu negocierea contractului pe care se pregătește să îl semneze. Citește articolul
Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România. Citește articolul
Avertizorul este persoana care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. De cele mai multe ori, avertizorul este chiar un angajat care a aflat despre anumite încălcări ale legii care se petrec în compania sau instituția/autoritatea publică unde lucrează. Când angajatul denunță încălcarea legii privind achizițiile publice și situația „explodează” apoi în presă, devine ținta unor represalii mergând de la cercetări pentru diverse fapte, acuzații de hărțuire, discriminare salarială și până la imposibilitatea de a mai intra fizic în birou. Legea îi protejează însă pe avertizori: ca să nu fie dezavantajați de durata unui proces privind legalitatea măsurilor, judecătorii pot decide, separat, într-o acțiune privind suspendarea măsurilor, că acestea au caracterul unor represalii ca urmare a avertizării de integritate. La angajatori însă legea pune din nou sarcine probei în brațele acestora: trebuie să dovedească faptul că măsurile nu sunt ceea ce par. Citește articolul
În fiecare săptămână au loc mai multe evenimente ce vizează firmele și persoanele fizice. Astfel, indiferent de perioada anului, săptămânal există obligații legale pe care le au de îndeplinit contribuabilii sau schimbări legislative ce afectează activitatea acestora. De aceea, îți prezentăm cele mai importante evenimente anunțate ale săptămânii curente. Citește articolul
Data de 17 decembrie este cea de la care discutăm de aplicarea extinsă a Legii avertizorilor în România (Legea Whistleblowers), întrucât obligația de a avea canale interne de raportare și proceduri aferente începe să se aplice de la acest moment și companiilor care au între 50 și 249 de angajați. Iată ce presupune asta, mai exact: Citește articolul