Răspunderea patrimonială a angajatorului: Ce trebuie să știe salariații despre despăgubirea prejudiciilor aduse

Răspunderea patrimonială este reglementată prin Codul muncii și este forma prin care angajatorul răspunde în fața angajatului în cazul în care acesta din urmă suferă prejudicii la locul de muncă . Recent, Tribunalul București a hotărât ca un angajat al statului să câștige procesul contra angajatorului său pe tema condițiilor necorespunzătoare de muncă.

În temeiul răspunderii patrimoniale, angajatorul este obligat „să îl despăgubească pe salariat în cazul în care acesta din urmă a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”, conform Codului muncii.

Așadar, pentru ca răspunderea angajatorului să poată fi antrenată este necesar să se îndeplinească trei condiții cumulative, potrivit deciziei Tribunalului București. Acestea sunt doar interpretarea logică a textului de lege citat mai sus:

• salariatul să fi suferit un prejudiciu moral sau material;
• prejudiciul să fie cauzat din culpa angajatorului;
• prejudiciul să fi intervenit în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Angajatorul răspunde patrimonial în cazul în care aduce prejudicii materiale sau morale care nu sunt neapărat menționate în contractul de muncă. Concret, ca exemplu, în speța pe care am menționat-o mai sus, un procuror a intentat proces angajatorului său pentru condițiile neadecvate în care era nevoit să își desfășoare munca (spațiu mic pe care îl împărțea cu alți 12 colegi, lipsa spațiului pe birouri etc.). Așadar, condițiile improprii sunt una din potențialele cauze care îl pot face pe angajator să răspundă patrimonial.

Alte cauze care ar atrage răspunderea patrimonială a angajatorului sunt discriminarea la locul de muncă, neacordarea compensațiilor legale în cazul celor care lucrează în zilele libere legale, neacordarea unor sporuri sau nerespectare altor drepturilor bănești ale salariatului. Toate acestea pot atrage după sine răspunderea patrimonială a angajatorului.

În cazul în care salariatul consideră că i s-a adus un prejudiciu de orice fel la locul de muncă, acesta ar trebui să discute întâi cu angajatorul și să încerce să ajungă la un acord. Abia dacă angajatorul refuză să îl despăgubească, salariatul poate face plângere instanțelor judecătorești, după cum se prevede tot în Codul muncii.

Este, însă, important de menționat faptul că și salariatul poate răspunde patrimonial în fața angajatorului. Conform Codului muncii, angajații răspund patrimonial „pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor”.

Răspunderea patrimonială a angajatorului se aplică și în cazul prejudiciilor cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, potrivit Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, dar aceste despăgubiri sunt făcute de angajator doar în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral de asigurările sociale de stat.