În luna mai a acestui an, Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă al Uniunii Europene (UE) recomanda ca lista europeană a bolilor profesionale să fie completată pentru a include și COVID-19 pentru sectorul sanitar și cel al asistenței medicale la domiciliu. Recent, această recomandare a fost oficializată prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE (JOUE), însă nu implică pentru statele membre o obligație privind includerea COVID-19 în listele naționale a bolilor profesionale. Citește articolul
Modificările aduse normelor de aplicare ale Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM) vizează și o serie de aspecte legate de cercetarea și declararea bolilor profesionale. Pe lângă majorarea termenului în care specialistul de medicina muncii va cerceta boala profesională, cât și a numărul exemplare ale fișelor de declarare și a procesului-verbal de cercetare, s-a introdus o procedură simplificată de semnalare-cercetare-declarare pentru anumite situații și au fost adăugate noi afecțiuni care pot fi declarate ca fiind boli profesionale după încetarea expunerii. Citește articolul
Normele de aplicare ale Legii securității și sănătății în muncă (SSM) nr. 319/2006 au fost modificate luni, printr-o hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial, ce prevede punerea în aplicare a noutăților privind semnarea electronică a documentelor de muncă, aduce o serie de simplificări procedurilor privind accidentele de muncă din străinătate în cazul lucrătorilor unor angajatori români, dar ce conține și modificări la declararea și cercetarea bolilor profesionale. Citește articolul
Dacă până acum câțiva ani eram obișnuiți cu o contribuție individuală pentru accidente de muncă și boli profesionale, situația stă diferit în prezent. Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) este singura contribuție socială datorată exclusiv de angajatori, însă aceasta înglobează patru dintre fostele contribuții sociale (cele pentru șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale). Asta se întâmplă din 2018, când configurația taxelor salariale a suferit unele modificări importante și de când s-a stabilit că angajatorul doar reține și virează din brut impozitul și contribuțiile la pensii și sănătate, pentru că de datorat le datorează salariatul. Citește articolul
Singura dintre cele trei contribuții sociale obligatorii ce cade în responsabilitatea angajatorilor, respectiv contribuția asiguratorie de muncă (CAM), se va împărți, în 2021, altfel decât stabilește legislația fiscală din țara noastră, potrivit legii bugetului de stat pe acest an, ce a fost oficializată marți. De fapt, de la apariția CAM, împărțirea banilor din această contribuție s-a făcut după regulile stabilite de legile bugetului, nu de Codul fiscal. Citește articolul
Există trei indemnizații legate de accidentele de muncă și bolile profesionale ale salariaților pe care angajatorul este obligat să le achite inițial, urmând să le recupereze ulterior de la casele teritoriale de pensii. În acest sens, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a pus recent la dispoziție o aplicație online prin care firmele pot cere recuperarea banilor plătiți ca indemnizații. Citește articolul
În contextul epidemiei de coronavirus din țara noastră, Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență ce stabilește noi măsuri de protecție socială și de simplificare a procedurii de acordare a ajutorului de deces, a pensiilor de invaliditate sau de urmaș, măsuri ce se vor aplica pe durata stării de urgență în țara noastră, documentul fiind oficializat luni, când a și intrat în vigoare. Citește articolul
Faptul că zilierii pot fi folosiți și în interesul altor beneficiari sau că îngrijirile celor accidentați cade în sarcina persoanei fizice autorizate (PFA) sau a firmei ce-i angajează sunt doar câteva dintre noutățile apărute în cursul anului recent încheiat, care vizează relația dintre PFA-uri și lucrătorii cu ziua. Totodată, majorarea salariului minim brut pe țară din acest an implică automat și creșterea remunerației zilierilor. Citește articolul
Legea românească obligă angajatorul să creeze condiții adecvate în care salariații să își desfășoare activitatea și să-și respecte obligațiile impuse prin lege sau prin contractele de muncă, iar în cazul în care nu o face, acesta trebuie să le plătească salariaților despăgubiri pentru prejudiciile aduse. În cazul relației angajator-salariat, dreptul muncii aplică răspunderea patrimonială, care reglementează condițiile în care cele două părți plătesc despăgubiri în cadrul relației de muncă. Citește articolul
Până să vorbim de apariția unei boli profesionale, pe care angajatorul trebuie oricum să încerce să o evite, din moment ce așa îi impune legea, salariatul poate cere despăgubiri pentru prejudiciile aduse de condițiile necorespunzătoare de muncă. Într-o recentă decizie judecătorească vedem cum o instanță din România a recunoscut dreptul la despăgubiri morale importante unui angajat prejudiciat de condițiile proaste de muncă din biroul său. Citește articolul