ACCES PREMIUM
Companiile îi pot sprijini pe angajații părinți în diverse moduri: de la beneficii extrasalariale, zile libere în plus și până la programe flexibile de muncă. Nu întotdeauna, angajatorii scot bani din buzunar pentru acești angajați, ci uneori doar se asigură de aplicarea corectă a legii pentru ca angajații părinți să beneficieze de drepturile ce le sunt recunoscute. În 2023, avem și câteva repere noi, inclusiv din perspectivă fiscală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Specialistul răspunde
„Angajatul X constată că ocupă același post ca alți doi colegi de-ai săi, dar există diferențe între ce scrie în fișa postului fiecăruia dintre ei. În plus, X constată că are mai multe sarcini decât ceilalți doi, dar salariile sunt toate trei egale între ele. Are angajatorul o abordare corectă aici?” Ca să răspundem la această întrebare trebuie să avem în vedere dreptul angajatorului de a stabili organizarea și fuuncționarea activității sale și limitările sale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un nou drept al angajatului care nu mai e în perioada de probă apare din 22 octombrie în Codul muncii: acela de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile. Desigur, cu o condiție: să fie de măcar șase luni în companie. De acest drept avem atașată și o obligație corelativă a angajatorului - aceea de a-i răspunde motivat angajatului care a făcut o atare solicitare. De modul cum ne uităm la această prevedere depinde foarte mult dacă percepem aici și o limitare a dreptului la muncă al angajatului - sau nu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul poate modifica fișa postului fără a schimba felul muncii, cu respectarea pregătirii profesionale a salariatului și fără a stabili sarcini pe care salariatul nu le-ar putea îndeplini sau care presupun o calificare ce nu corespunde funcției. Reamintim azi principalele aspecte pe care angajatorii trebuie să le aibă în vedere în privința fișelor de post, în contextul în care, în curând, fișele de post vor redeveni obligatorii pentru toți angajatorii din România. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Un proiect de lege care prevedea introducerea obligației ca firmele să se consulte mai mult cu proprii salariați pe chestiuni ce țin de mersul afacerii, în general, a fost respins recent la votul decisiv în Parlament. Ca atare, proiectul își încheie acolo parcursul legislativ, cu acel vot, dar ideea din spatele acestuia n-ar trebui să rămână în urmă - din contră, este una de actualitate. Mai mult decât atât, chestiunea informării și consultării salariaților, în sine, nu ar mai avea nevoie de texte de lege suplimentare pentru a fi aplicată, iar angajatorii n-ar trebui „să se teamă” de acest drept al angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un proiect de lege care prevedea introducerea obligației ca firmele să se consulte mai mult cu proprii salariați pe chestiuni ce țin de mersul afacerii a fost respins miercuri de deputați, în calitate de for decizional, ceea ce înseamnă că acesta
nu se va aplica. Mai extinsă sau nu, în funcție de cât de mulți angajați are firma, obligația generală de informare presupune și actualmente prezența obligatorie a reprezentanților angajaților la ședințele conducerii firmei unde se decid aspecte care i-ar putea afecta pe angajați, însă inițiatorii proiectului de lege doreau să invalideze deciziile luate fără participarea reprezentanților salariaților, fiind urmărită inclusiv modificarea Legii societăților.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cea mai mare parte a activităților remunerate se desfășoară în cadrul relațiilor de muncă aflate sub incidența Codului muncii. Deși se află într-o permanentă modificare, completare și actualizare, relațiile de muncă se bazează în continuare pe principiul bunei credințe. Adesea, angajații reclamă faptul că nu-și cunosc suficient de bine drepturile sau deloc, cu toate că nu ne putem prevala de propria necunoaștere a legii atunci când ajungem în fața unui judecător. Totodată, trebuie să reamintim faptul că angajatorul nu e dator să-l instruiască pe angajat cu privire la drepturile acestuia din urmă, iar cunoașterea măcar a celor mai importante drepturi ale sale la locul de muncă este și va fi întotdeauna în avantajul salariatului. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. Deși angajatorul poate stabili, cu respectarea dispozițiilor legale, atât regulile privind disciplina muncii, cât abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile, cu excepția avertismentului scris, nicio sancțiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. Nu se termină însă aici discuția referitoare la drepturile salariaților, nici la obligațiile lor în contextul cercetării disciplinare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sindicatul este forma de organizare voluntară a angajaților, constituită în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul, iar organizația sindicală este denumirea generică pentru sindicat, federație sau confederație sindicală. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de 20.000 de lei şi chiar să le fie sistată activitatea, iar pedeapsa aplicabilă angajatorilor poate fi, în anumite cazuri, închisoarea. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu riscă închisoare, însă pot fi sancţionate cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei şi nu vor avea parte de protecţie socială sau acces la credite bancare, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile rezultate din relaţiile de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi extrem de mici.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
