Cum funcționează recunoașterea facială, care sunt limitările și de ce ar trebui să-ți fie frică

Articol scris de Alexandru Puiu

Conceptul de recunoaștere facială a divizat foarte mult oamenii în ultimii ani. Pe de o parte, sunt cei care văd meritele acestei tehnologii și sunt fascinați de aplicabilitatea ei în securitatea datelor mobile. De cealaltă parte sunt conspiraționiști. Cei care cred că autoritățile îți analizează toate pozele de pe Facebook pentru a te recunoaște în cazul în care s-a produs o infracțiune în celelălalt capăt al lumii.

În mod real, adevărul este undeva la mijloc și nu prea poți controla ce se întâmplă cu o imagine a feței tale în 2019. Poți, în schimb, să înțelegi mai bine cum funcționează această tehnologie. Care sunt limitările ei, la ce ajută, ce probleme rezolvă și, nu în ultimul rând, de unde vine fascinația pentru recunoaștere facială. Un lucru este însă sigur, fața ta este ca o amprentă, iar tehnologia din spatele prelucrării acelor informații este una foarte complexă.

Ca în cazul oricărei tehnologii aflate la început, răspândirea la scară largă a recunoașterii faciale are, în egală măsură, beneficii și dezavantaje. Pe de o parte, aplicații precum FaceApp de la ruși sau Animoji de la Apple nu ar fi fost posibile fără ea. Pe de altă parte, armata, poliția, creatorii de reclame și, mai recent, realizatorii de deepfakes te terifiază prin utilizarea aceleeași tehnologii.

Una peste alta, nu vom închide prea curând dezbaterea despre recunoașterea facială. În schimb, s-ar putea să devenim mai împăcați cu prezența ei în viața noastră dacă înțelegem mai bine cum funcționează.

Recunoașterea facială este mai simplă decât crezi, dar devine mai deșteaptă

Înainte să ai în vedere aplicațiile acestei tehnologii, trebuie să înțelegi că există mai multe feluri de recunoaștere facială. Fiecare dintre ele funcționează diferit și, cu cât este mai simplă, cu atât aplicabilitatea sa este mai limitată.

Recunoașterea facială cea mai simplă sau de bază este folosită pentru Animoji, filtre pe Instagram sau Snapchat. Aceasta identifică trăsături ale feței tale, precum ochi, gură sau nas. Se fixează pe acele puncte și ancorează de ele elemente animate. Cu ajutorul unor algoritmi, efectele aplicate sunt verosimile, deoarece o aplicație îți urmărește privirea, știe unde te uiți și știe dacă deschizi gura sau o ții închisă. Acest mecanism nu-ți identifică fața într-o bază de date, ci îți caută trăsăturile feței într-un cadru.

Face ID și alte mecanisme similare de autenficare prin recunoaștere facială îți imortaliează fața în momentul în care ”calibrezi” securitatea aparatului. Îți măsoară cu precizie ridicată distanțele dintre trăsăturile feței pe un model 2D sau 3D al feței. Imediat după, nu-ți mai poți accesa datele de pe aparat dacă terminalul nu identifică aceleași particularități faciale cu camera frontală.

Identificarea unui străin de către autorități se face printr-un sistem de comparație. Un algoritm cât se poate de eficient și optimizat la perfecțiune îți caută fizionomia într-o bază de date cu fețe. Dintr-un punct de vedere, este similar cu Face ID. Fața înregistrată într-un moment este căutată printre toate fețele care se perindă prin fața camerei, doar că la o scară mai largă. Teoretic, orice bază de date poate fi folosită, de la pașapoarte până la imaginile de profil de pe Facebook. Ideală este însă o librărie în care toate imaginile au fost capturate în aceleași condiții de iluminare, cu privirea orientată în aceeași direcție.

Pentru mai multe informații pe acest subiect, te invităm să citești articolul complet disponibil pe www.playtech.ro.