Pentru clienții casnici, furnizorii de gaze și electricitate trebuie să facă regularizări cel puțin o dată la trei luni

Obligativitatea emiterii de facturi de regularizare cel puțin o dată la trei luni, pentru consumul de gaze naturale și energie electrică al clienților casnici, este prinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului 143/2021 (articolul I, punctele 71, 88, 94, 170 și 172), care se aplică din 31 decembrie 2021.

„În cazul clientului final casnic, furnizorul este obligat să emită facturi de regularizare a consumului la un interval de maximum 3 luni, în baza datelor de consum comunicate de către operatorul de distribuție”, scrie în ordonanță cu privire la energia electrică.

Cu privire la gazele naturale se prevede că, „în cazul clientului final casnic pentru care intervalul de citire a indexului echipamentului de măsurare este mai mare decât perioada de facturare, furnizorul are obligația să emită facturi de regularizare a consumului, pe baza citirilor echipamentului de măsurare, la un interval de timp de maximum 3 luni.”

Din formularea folosită reiese că facturile de regularizare trebuie emise cel puțin din trei în trei luni. Însă asta înseamnă că furnizorii pot opta și pentru regularizări din două în două luni sau chiar lunare.

Ambele prevederi introduse în Legea 123/2012 sunt complet noi, în condițiile în care, până acum, actul nu făcea referire la vreo perioadă anume în care să se facă regularizarea consumului pentru clienții casnici. În prezent, practica de pe piață diferă de la furnizor la furnizor.

Furnizorii care vor ignora noua regulă vor risca amendarea cu sume cuprinse între 20.000 și 400.000 de lei (articolul I, punctele 127, 131, 190 și 193).

Dincolo de această măsură, OUG 143/2021 mai conține încă două noutăți ce țin de facturarea energiei electrice (articolul I, punctele 86 și 93). Prima se referă la faptul că furnizorii trebuie să ofere clienților finali (persoane fizice sau juridice) opțiunea de a primi sau a accesa online facturile și informațiile despre facturare, precum și modalități flexibile de a face plata facturilor.

A doua se referă la faptul că clienții finali trebuie să primească gratuit facturile și informațiile de facturare. Deși prevederea nu este detaliată, aceasta poate viza, de exemplu, situația în care un furnizor percepe o „taxă” modică pentru emiterea facturilor în format tipărit și expedierea lor la adresa fizică a clienților.