Banca Naţională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an

Banca Naţională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, anunță BNR într-un comunicat de presă.

BNR a hotărât, de asemenea, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie 2023, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile BNR, se mai arată în comunicat. Scăderea inflației a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor la combustibili şi energie electrică, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15% sută în februarie, de la 14,6% în decembrie 2022, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri, mai cu seamă agroalimentare, precum şi în condiţiile ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

„Influenţe notabile de sens opus au continuat însă să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din mărirea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, şi din scumpirea unor bunuri de consum importate”, notează BNR în comunicatul citat de Agerpres.

Evoluția creșterii economice, peste așteptări

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 13,4% în februarie 2023, de la 14,1% în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în februarie 2023, până la 14,9% şi la 13%, de la 13,8%, respectiv 12% în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Banca centrală aminteşte că, în trimestrul IV al anului trecut, creşterea economică a încetinit doar uşor, la 1%, de la 1,2% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), depăşind astfel din nou aşteptările, evoluţie ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, economia şi-a accelerat creşterea la 4,6% în trimestrul IV 2022, de la 3,8% în intervalul anterior, cu principala contribuţie adusă, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea brută de capital fix, urmată la mică distanţă de aportul consumului gospodăriilor populaţiei. Impactul exportului net a rămas contracţionist, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul III, în condiţiile în care scăderea deosebit de amplă înregistrată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, precizează BNR.

Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a redus puternic avansul în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi l-a redus cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, se mai arată în comunicat.

Rata șomajului „s-a redus foarte uşor”

Cele mai recente date şi analize, citate de banca centrală, indică o temperare mai modestă a creşterii economiei în primul trimestru al acestui an decât s-a anticipat anterior, implicând însă o decelerare pronunţată a acesteia în raport cu perioada similară a anului anterior, pe fondul unui efect de bază.

„Astfel, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul, incluzându-le pe cele auto-moto, a continuat să se mărească în ianuarie 2023, dar cea a serviciilor prestate populaţiei a înregistrat o scădere. Totodată, producţia industrială şi-a accentuat contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Un amplu declin au consemnat în prima lună din an şi variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii precum şi cea a importurilor, prima rămânând însă relativ mai ridicată, probabil şi ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, se precizează în documentul citat.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi încetinească creşterea în decembrie 2022 - ianuarie 2023, iar rata şomajului BIM s-a redus doar foarte uşor în primele două luni din acest an, după creşterea la 5,7% în trimestrul IV 2022. Totodată, în primele trei luni din 2023, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a reaccentuat tendinţa de descreştere manifestată din trimestrul III al anului trecut, în timp ce intenţiile de angajare au cunoscut oscilaţii însemnate pe parcursul primelor trei luni din acest an, atribuibile în principal schimbărilor frecvente de expectaţii de la nivelul unui sector, explică BNR.

Investițiile în energie curată vor trebui să atingă peste 4 trilioane de dolari pe an până în 2030 (IEA)

Investițiile în energie curată vor trebui să atingă peste 4 trilioane de dolari pe an până în 2030 în scenariul cu emisii nete zero până în 2050, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, citată de CNBC. 

Atingerea acestui nivel va necesita un efort uriaș atât din partea sectorului public, cât și a celui privat. Influența tot mai mare a tehnologiilor conectate la tranziția energetică poate fi observată peste tot, de la vederea din ce în ce mai comună a vehiculelor electrice pe drumurile noastre până la dezvoltarea unor proiecte vaste de energie regenerabilă, cum ar fi parcul eolian offshore Hornsea 2. 

Tranzitia către un viitor cu emisii scăzute de carbon va necesita inovații tehnologice de vârf, alături de niveluri uriașe de investiții. 

Mark Dooley, șeful global al Green Investment Group de la Macquarie Asset Management, spune ca tocmai am avut primul an, 2022, în care am depășit un trilion de dolari investitii în tranziția energetică: „Acum, există o mulțime de autorități care spun că trebuie să escaladeze rapid la 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă o sumă amețitor de mare… ca o cheltuială anuală.” 

Acest lucru se datorează faptului că reducerea emisiilor de dioxid de carbon produse de om la zero net până în 2050 este considerată crucială atunci când vine vorba de îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la „1,5°C peste nivelurile preindustriale”.

A doua zi de Cod portocaliu în România. Ninsorile de primavară au blocat drumurile

Cea mai mare parte a țării va fi sub alerte de vreme rea până sâmbătă, în prag de Florii. La această oră, sunt valabile două coduri portocaliu și galben de ninsori și vânt intens. După 24 de ore de vreme extremă, problemele au apărut în toată țara. Copacii doborâți de vânt au avariat mașini, iar șoselele au fost blocate de stratul de zăpadă de câțiva centimetri. 

Viscolul și zăpada au dat peste cap circulația în județul Brașov. Traficul a fost oprit, 3 ore, între localităţile Râşnov şi Predeal. Motivul: ninsoarea abundentă și viscolul care au dat bătăi de cap mai ales tir-urilor. Unii șoferi s-au cazat în zonă și au așteptat să treacă acest episod de iarnă. Pentru a fluidiza traficul, drumarii au intervenit cu 98 de utilaje și au răspândit peste 600 de tone de material antiderapant.

A nins puternic și în nordul țării. La Vatra Dornei, drumurile au fost acoperite de un strat consistent de zăpadă.

Și în județul Harghita, traficul a fost complet blocat pe drumul european 578. Vântul puternic a doborât 2 brazi, care au căzut pe șosea. Tot în județul Harghita, pe două drumuri naționale au fost impuse restricții de tonaj, din cauza stratului de zăpadă depus pe carosabil.

Zăpada creează probleme în trafic în Botoșani 

Douăzeci de apeluri de la cetăţeni care sesizau faptul că întâmpină dificultăţi în a se deplasa cu autovehiculele pe drumurile săteşti, comunale, judeţene sau naţionale, din cauza zăpezii, s-au înregistrat în ultimele ore, la dispeceratul ISU - SAJ Botoşani, scrie Agerpres.

Potrivit autorităţilor, toate cazurilor au fost direcţionate către drumari, Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Judeţean Botoşani.