Prețul produsului devine mai important pentru cumpărători decât marca (studiu)

Prețul produsului devine mai important pentru cumpărători decât marca (studiu)

Consumatorii vor acorda o importanţă mai mare preţului produselor decât mărcii în acest an, estimează două treimi dintre comercianţi, aspect care le va crea dificultăţi, în condiţiile în care acţionarii pun o presiune tot mai mare pe majorarea preţurilor pentru a compensa creşterea costurilor, potrivit studiului Deloitte Retail industry outlook 2023, citat de Agerpres. 

Totodată, şapte din zece participanţi spun că gestionarea forţei de muncă este principala provocare a acestui an şi aproape toţi sunt de părere că inflaţia le va afecta profitabilitatea, iar schimbarea comportamentului cumpărătorilor va avea consecinţe asupra activităţii lor pe termen mediu, se menţionează într-un comunicat de presă.

Studiul mai semnalează că 70% dintre comercianţi consideră că persistenţa deficienţelor pe lanţurile de aprovizionare va afecta creşterea companiilor din domeniu în 2023.  

Pentru a face faţă provocărilor legate de schimbarea comportamentului consumatorilor, comercianţii trebuie să îşi îmbunătăţească infrastructura de comerţ online, respectiv serviciile de livrare, de retur şi să dezvolte vânzările prin intermediul reţelelor sociale, recomandă studiul. 

Pe de altă parte, cumpărătorii online au aşteptări tot mai mari cu privire la livrarea comenzilor, astfel că opt din zece comercianţi anunţă investiţii semnificative în modernizarea lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie în acest an. Mai mult de două treimi sunt foarte încrezători că vor putea oferi consumatorilor o experienţă cursivă de cumpărare, dar, în acest scop, trebuie să investească în soluţii de livrare mai profitabile, cum ar fi centrele automate de procesare a comenzilor, care ajută la creşterea capacităţii de stocare, a vitezei de transfer, la ambalarea comenzilor pentru mai multe magazine şi, în final, la eficientizarea utilizării resursei umane. 

"Comerţul online câştigă tot mai mult teren şi în ţările europene, inclusiv România. Creşterea a accelerat în perioada pandemiei şi, deşi ulterior s-a temperat uşor, marcând dorinţa cumpărătorilor de a reveni fizic în magazine, cele mai recente date arată că, de fapt, viitorul comerţului este online. Conform Eurostat, în 2022, 64% dintre cetăţenii Uniunii Europene au cumpărat produse sau servicii online, cu 1% peste nivelul din 2021. Cei mai activi în această direcţie sunt tinerii între 25 şi 34 de ani (87% au cumpărat online în 2022). În România, procentul celor care cumpără online este de doar 46% din cetăţeni, dar ţara noastră se află printre statele UE cu cea mai mare viteză de creştere înregistrată în ultimii zece ani. Aşadar, comercianţii trebuie să se adapteze la această tendinţă şi să ofere clienţilor servicii complexe, asociate comerţului online (modalităţi mai atractive de prezentare a produselor, procesarea rapidă a comenzilor, retur eficient), dat fiind că, cel puţin în UE, cumpărătorii aleg tot mai des produse din alte state membre", a declarat Raluca Bâldea, partener Servicii Fiscale Deloitte România şi liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.  

În schimb, conform studiului, dezvoltarea comerţului online a generat preocupări cu privire la gestionarea retururilor, în creştere comparativ cu vânzările fizice (30% faţă de 10%). Din cauza faptului că nu pot vedea şi proba produsul, jumătate dintre consumatori comandă mai multe mărimi şi culori pentru a-l găsi pe cel potrivit. În aceste condiţii, comercianţii trebuie să găsească soluţii pentru a oferi informaţii exacte pentru produsele vândute online (mărime, imagine şi descriere) şi să ofere modalităţi mai atractive de prezentare (bazate pe realitatea augmentată). Spre exemplu, când produsul este vizualizat tridimensional, rata de retur este cu 40% mai mică. În plus, utilizarea inteligenţei artificiale în sistemele de analiză poate să ajute la prevenirea retururilor frauduloase, prin identificarea clienţilor de încredere, şi la scurtarea perioadei de rambursare a banilor, subliniază studiul. 

Sursa citată mai menţionează că, pe măsură ce asimilează schimbările intervenite în comportamentul consumatorilor, comercianţii văd un potenţial tot mai mare de creştere a comerţului "social", astfel că 60% estimează că consumatorii vor plasa comenzile direct pe reţelele sociale în acest an. Un factor favorizant este acela că nativii digitali, care sunt mai implicaţi în comerţul "social" decât generaţiile anterioare, capătă o putere de cumpărare tot mai mare. În consecinţă, şapte din zece comercianţi estimează o colaborare mai strânsă cu reţelele sociale şi cu influencerii pentru a beneficia de amploarea comerţului "social". 

Studiul aminteşte faptul că, în 2022, 94,4% dintre millennials foloseau telefoane inteligente, iar timpul mediu petrecut pe reţelele sociale a crescut în ultimul deceniu cu peste 60% şi a ajuns la 8 ore pe zi în 2021. Totodată, 61% dintre utilizatori au încredere în influenceri, în timp ce doar 38% ţin cont de recomandările mărcii. 

Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în România

Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în România, de investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182,059 milioane lei în cadrul unei scheme de ajutor de stat, potrivit unui comunicat remis luni Agerpres. 

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr 959/2022, prin finanţare de la Ministerul Economiei”, se menţionează în document. 

Conform sursei citate, fondurile vor fi folosite pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a lânii şi la fabricarea de produse fono şi termo izolante din lână, dar şi pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.

„Proiectul evaluat şi validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului LANA, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenţie cu asociaţiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre Daea. 

Astfel, în cadrul fabricii vor fi construite o hală de producţie în suprafaţă de 12.500 mp, trei linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/oră/linie, care vor include sub-capacităţi precum: instalaţii de centrifugare pentru extragerea lanolinei, două linii de peletizare, o staţie de reciclare a apei şi reintroducere în circuit, două linii automate de prelucrare şi ambalare produse finite şi o capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafaţă a halei. 

Totodată, MADR apreciază iniţiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiţie care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficienţă energetică, prin achiziţionarea şi instalarea de panouri fotovoltaic, şi nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.

Cum va fi vremea de Paște și de 1 Mai. Prognoza ANM pentru următoarele 4 săptămâni

Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de Paște și de 1 Mai. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza pentru următoarele patru săptămâni, în intervalul 10 aprilie – 8 mai.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în săptămâna 10 – 17 aprilie, valorile termice vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă a anului în regiunile vestice, nord-vestice și centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

În săptămâna 17 – 24 aprilie, temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă în extremitatea de sud și de sud-vest a țării, precum și la munte iar în rest vor fi în general apropiate de cele specifice.

Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, dar și local deficitare în nord-vestul țării. În rest se vor situa în jurul celor specifice pentru acest interval.

În săptămâna 24 aprilie – 1 mai, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

În săptămâna 1– 8 mai mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă a anului, au precizat meteorologii.