Ger și ninsori în România, 21 de porțiuni de drumuri naționale închise. În Tulcea nu se circulă pe niciun drum, zăpada atinge doi metri

Ger și ninsori în România, 21 de porțiuni de drumuri naționale închise. În Tulcea nu se circulă pe niciun drum, zăpada atinge doi metri

Începem săptămâna cu vreme rece pentru finalul lunii noiembrie și cu ninsori în unele zone din țară. Cu greu se vor atinge astăzi 7 grade Celsius în regiunile sud-vestice. După codul roșu de ninsori și viscol, județele Constanța, Tulcea și Galați se află, până la ora 10, sub cod galben de vreme rea. Compania Națională de Drumuri anunță că sunt închise, luni dimineață, 21 de porțiuni de drumuri naționale. Nu se circulă pe niciun drum din județul Tulcea, a anunțat ISU Delta.

Drumurile din judeţul Tulcea vor rămâne închise traficului auto până când mijloacele de deszăpezire vor reuşi să le facă practicabile, a anunţat luni dimineaţa Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta, care a menţionat că în judeţ mai sunt maşini blocate în zăpadă, iar 53 de localităţi nu au energie electrică.

Decizia privind închiderea drumurilor judeţene circulaţiei publice a fost luată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, ea urmând să fie suspendată atunci când utilajele de deszăpezire vor reuşi să le deblocheze.

În jurul orei 7,00, în judeţ, şapte maşini erau blocate, iar 11 persoane au solicitat ajutorul pompierilor.

"Din cele şapte autoturisme blocate, trei sunt în zona Luncaviţa - Văcăreni şi una în zona Babadag. În aceste autoturisme, se află nouă persoane. În zona localităţii Iazurile, se intervine pentru deblocarea a trei autoturisme în care se află două persoane, în al treilea auto nu sunt informaţii că ar fi persoane blocate", a menţionat ISU Delta Tulcea.

Până luni dimineaţă, autorităţile publice locale şi pompierii au salvat 88 de persoane din maşini rămase blocate în nămeţi. Stratul de zăpadă ajunge în unele zone până la doi metri, potrivit ISU Delta. 

Fiul șefei Băncii Centrale Europene şi-a pierdut aproape toţi banii în criptomonede. „M-a ignorat regal”

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a dezvăluit vineri că fiul ei şi-a pierdut „aproape toate” investiţiile în criptomonede, în ciuda numeroaselor avertismente. Christine Lagarde este o critică acerbă a criptoactivelor.

Lagarde a criticat de multă vreme criptomonedele, numindu-le speculative, lipsite de valoare şi un instrument adesea folosit de infractori pentru activităţi ilicite.

„M-a ignorat regal, ceea ce este privilegiul lui. Şi a pierdut aproape toţi banii pe care i-a investit. Nu a fost mult, dar a pierdut totul, a pierdut aproximativ 60% din ei. Aşa că atunci când am mai discutat cu el despre asta, a acceptat fără tragere de inimă că aveam dreptate”, a spus Lagarde unei audienţe de studenţi din Frankfurt, potrivit Reuters, preluată de News.ro.

Şefa BCE are doi fii în vârstă de peste 30 de ani, dar nu a spus la care s-a referit.

BCE a cerut o reglementare globală a criptoactivelor, atât pentru a proteja consumatorii care nu sunt conştienţi de risc, cât şi pentru a închide o lacună care poate fi folosită pentru a canaliza finanţarea către terorişti sau pentru a permite infractorilor să spele bani.

BCE vrea să introducă euro digital

Îngrijorările că monedele private ar putea înlocui banii guvernamentali s-au numărat printre motivele pentru care BCE a lansat propriul proiect euro digital, dar banca este încă la câţiva ani să emită bani digitali.

Luna trecută, banca a început „faza de pregătire” pentru euro digital, dar a spus că va avea nevoie de încă doi ani înainte de a fi în măsură să decidă dacă îl lansează sau nu.

„După cum vă puteţi da seama, am o părere foarte proastă despre cripto-uri. Oamenii sunt liberi să-şi investească banii acolo unde doresc, oamenii sunt liberi să speculeze cât doresc, (dar) oamenii nu ar trebui să fie liberi să participe la comerţ şi afaceri sancţionate penal”, a mai spus Lagarde.

OMS Europa: Peste 10 milioane de persoane ar putea muri până în 2050, în întreaga lume, din cauza scăderii eficacității antibioticelor

Consumul excesiv de antibiotice subminează în mod periculos eficacitatea acestora şi creşte riscul de rezistenţă antimicrobiană, care ar putea fi responsabilă pentru 10 milioane de decese în întreaga lume până în 2050, a prevenit joi filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), informează AFP.

„În timp ce RAM (rezistenţa antimicrobiană, care include antibioticele) este un fenomen natural, dezvoltarea şi răspândirea superbacteriilor s-au accelerat prin utilizarea abuzivă a antimicrobienelor, ceea ce face ca infecţiile să fie mai greu de tratat eficient”, a deplâns într-un comunicat OMS Europa, care cuprinde 53 de ţări şi se întinde până în Asia Centrală.

„Toate ţările din regiunea noastră au implementat reglementări ce vizează protejarea preţioaselor antibiotice de o utilizare abuzivă (...). Aplicarea acestor reglementări ar permite rezolvarea majorităţii problemelor privind folosirea abuzivă a antibioticelor”, a subliniat Robb Butler, directorul departamentului de Boli transmisibile din cadrul OMS Europa.

Organizaţia consideră că, fără o intervenţie imediată, RAM ar putea cauza până la 10 milioane de decese pe an până în 2050.

Principala sursă de îngrijorare pentru autorităţile sanitare: prescripţia incorectă. Un studiu realizat în 14 ţări din regiune, situate în Europa de Est şi Asia Centrală, arată că motivele invocate pentru a justifica administrarea de antibiotice sunt, în 24% din cazuri, răceala comună, urmată de simptome gripale (16%), dureri în gât (21%) şi tuse (18%).

„Această situaţie este îngrijorătoare, pentru că aceste simptome sunt adeseori cauzate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente”, a subliniat acelaşi comunicat.

În plus, conform studiului realizat în Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Muntenegru, Macedonia de Nord, Moldova, Tadjikistan, Turcia şi Uzbekistan, o treime dintre cele 8.200 de persoane chestionate consumă antibiotice fără prescripţie medicală.

În anumite ţări, peste 40% dintre antibiotice sunt obţinute fără reţetă medicală, un procent de cinci ori mai mare decât cel măsurat în Uniunea Europeană, conform unui studiu din 2022.

Pentru OMS, un alt pericol al rezistenţei la antibiotice este acela că exacerbează inegalităţile, întrucât persoanele cel mai puţin educate şi cu cele mai mici venituri sunt cele care au cele mai proaste practici, potrivit studiului.