Discriminare salarială la CNCD: Un funcționar contestă diferențele de salarizare nejustificate

Funcționarul a dat în judecată CNCD pentru diferențe salariale, susținând că a fost discriminat din punct de vedere salarial, comparativ cu colegii săi încadrați cu aceeași funcție.

Instanța bucureșteană a admis parțial acțiunea, obligând CNCD să plătească diferențele salariale de bază actualizate cu inflația și dobânzi, dar a respins cererea funcționarului privind sporurile. Decizia judecătorilor se bazează pe interpretarea unor articole de lege și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care stabilesc principiile egalității și nediscriminării în salarizare.

Conform Tribunalului București, noțiunea de ”funcții similare" în contextul litigiilor salariale din sectorul public este definită de art. 7 lit. g) din Legea-cadru 153/2017: ”funcția similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, grad/treaptă profesională, gradație, vechime în funcție sau vechime în specialitate, după caz, și condiții de muncă”.

Această definiție este utilizată în aplicarea art. 39 alin. (4) din aceeași lege, care prevede egalizarea salariilor de bază la nivelul maxim aflat în plată pentru funcții similare din instituții sau autorități publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite: ”în aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate”.

Astfel, o ”funcție similară" este definită ca o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, același grad și treaptă profesională, aceeași gradație și vechime în funcție sau vechime în specialitate și condiții de muncă similare.

Prin urmare, pentru ca două funcții să fie considerate similare în contextul litigiilor salariale, este necesar ca acestea să îndeplinească toate cele cinci criterii menționate mai sus, cu specificația că judecătorii au precizat faptul că această definiție se aplică doar salariilor de bază, și nu și sporurilor, compensațiilor sau altor elemente de salarizare suplimentare.

Conform deciziilor invocate, aparținând ICCJ, principiul egalizării la venitul maxim în plată nu se aplică sporurilor, deoarece Legea-cadru 153/2017 conține o reglementare nouă, care prevede egalizarea salariilor de bază pentru muncă cu valoare egală: „pentru a ajunge la această concluzie, ICCJ a reținut că trebuie avute în vedere interpretarea sistematică a prevederilor supuse prezentei analize, precum și consacrarea legală a principiului nediscriminării, în cuprinsul art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, principiu conform căruia se impun eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție".

În hotărârea dată (care nu este definitivă, fiind supusă apelului), Tribunalul București a arătat că ”în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor discriminării, tribunalul reține că în speță este dovedită o diferență de tratament între reclamantă și alte persoane care ocupă aceeași funcție, fiind în mod obiectiv în aceeași situație. Cât timp această diferență la nivelul salariului nu este în niciun fel justificată în mod obiectiv, tratamentul este discriminator".

Pe site-ul CNCD, care este autoritate de stat autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării, aceasta este definită ca fiind ”orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare. Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".