UPDATE: Proiectul de lege privind mecanismul de plată a pensiilor private, adoptat de Senat. Bolnavii oncologici vor putea retrage integral, într-o singură tranșă, activul acumulat

• Pensiile private se vor putea plăti fie prin retragere programată, fie ca pensii viagere.
• Fiecare participant va putea retrage o singură dată până la 30% din banii strânși în fiecare cont de pensii private.
• Pensionarii și moștenitorii lor vor avea garanția că nu vor primi mai puțin decât suma acumulată în cont.

Senatul a adoptat pe 29 septembrie 2025 proiectul de lege care stabilește modul de plată a pensiilor private, cu câteva amendamente față de forma adoptată în august de Guvern. În esență, ambele forme sunt similare, singura diferență dintre cele două este că forma adoptată de Senat prevede posibilitatea ca bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, să primească, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.

Proiectul urmează să fie trimis în Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare.

În continuare, proiectul prevede majorarea retragerii inițiale de la 25% la 30%, extinderea entităților care pot organiza fondurile de plată și reducerea perioadei minime de distribuire a plăților de la zece la opt ani. Totodată, prevede că retragerile inițiale vor fi impozitate, în timp ce plățile lunare mici nu vor avea taxe.

Pentru a înțelege mai bine necesitatea reglementării, în expunerea de motive a proiectului se explică faptul că România are, de ceva ani, un sistem de pensii private structurat pe trei componente:

• Pilonul II: pensii administrate privat (Legea nr. 411/2004);
• Pilonul III: pensii facultative (Legea nr. 204/2006);
• Pensii ocupaționale (Legea nr. 1/2020).

Toate aceste acte reglementează exclusiv faza de acumulare, adică perioada în care contribuabilul plătește contribuții și acumulează activ în contul personal.

În lipsa unei legi care să reglementeze faza de plată, pensionarii pot primi doar o plată unică sau plăți eșalonate timp de maximum cinci ani, dar numai la cerere și fără un mecanism standardizat.

La fel, este subliniat faptul că volumul acestor plăți a crescut semnificativ în ultimii ani. Doar în perioada 2011–2024, în Pilonul II s-au făcut plăți de peste 1,45 miliarde lei, iar în Pilonul III, aproape 500 de milioane de lei. De asemenea, plățile eșalonate, introduse în practică din 2018, au început să fie solicitate tot mai frecvent, pe fondul valorii mai mari a activelor și al conștientizării că aceste sume reprezintă venituri lunare de pensie.

În contextul presiunilor demografice anticipate pentru anii 2030 și ulterior, când va începe pensionarea în masă a unei generații consistente de participanți, lipsa unui cadru juridic clar devine o vulnerabilitate majoră. Proiectul de lege răspunde tocmai acestei urgențe, stabilind un sistem complet de plată a pensiilor private, inspirat din modelele altor state membre ale Uniunii Europene și aliniat cerințelor OCDE.

Util: Mai multe modificări importante în domeniul pensiilor private, oficializate

Conform proiectului de lege, plata pensiei se va putea face prin două tipuri de fonduri, în funcție de opțiunea participantului și nivelul activului:

• fonduri de retragere programată;
• fonduri de plată viagere.

Proiectul de lege mai prevede și posibilitatea unei retrageri inițiale, înainte de începerea plăților lunare. Astfel, participantul poate solicita, o singură dată, o sumă forfetară de până la 30% din activul acumulat.

Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.

Opțiunea retragerii va fi obligatoriu prevăzută în contractul de plată.

Persoanele care aleg să scoată până la 30% din bani odată vor datora CASS de 10% pentru partea care depășește 3.000 de lei, precum și impozit pe câștigul de capital, calculat cu luarea în considerare a aceluiași plafon și a contribuției deja achitate. În total, impozitarea ajunge la circa 12–13% din valoarea activului retras.

În schimb, pentru cei care aleg plata eșalonată, sub forma unor tranșe lunare mai mici de 3.000 de lei, nu se mai datorează nici CASS, nici impozit, iar sumele rămase în fond continuă să aducă randament.

Pe lângă modificările menționate anterior, proiectul de lege reglementează și condițiile în care pot funcționa furnizorii de pensii private și extinde lista celor care pot administra fondurile de plată, incluzând, pe lângă administratorii de fonduri de pensii private, și societăți de asigurare de viață, societăți de administrare a investițiilor, societăți pe acțiuni înființate conform Legii nr. 31/1990. De asemenea, vor putea opera în acest sistem și entități autorizate din UE/SEE sau din state membre OCDE, în baza reglementărilor europene.

În fine, sunt stabilite și norme privind răspunderea civilă, contravențională și penală a furnizorilor, a depozitarilor, auditorilor și altor entități implicate în administrarea fondurilor de plată, în cazul în care aceștia cauzează prejudicii participanților.