Concret, cauza C-351/23 a implicat un cuplu din Slovacia care a obținut un împrumut bancar de 63.000 de euro, cu rambursare în rate lunare până în anul 2030. În contractul semnat cu banca era prevăzută o clauză prin care, dacă întârzie cu plata ratelor, banca putea cere ca întreaga sumă restantă să fie plătită imediat. Creditul era garantat cu ipoteca pusă pe locuința lor.
După apariția unor întârzieri, banca a inițiat o procedură de executare silită, fără intervenția instanței, și a scos casa la licitație. Între timp, cuplul deschisese deja un proces în instanță pentru a suspenda executarea, susținând că acea clauză din contract era abuzivă. Totuși, vânzarea s-a făcut între timp, iar imobilul a fost adjudecat de o societate terță.
Cei doi au refuzat să părăsească locuința, iar noul proprietar a cerut evacuarea lor. În apărare, foștii proprietari au formulat o acțiune reconvențională în care au cerut anularea transferului de proprietate, susținând că le-au fost încălcate drepturile de consumatori.
În acest context, Curții i-a fost solicitată o interpretare privind aplicarea Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
În răspunsul său, CJU a menționat, în primul rând, că directiva privind clauzele abuzive se aplică și după ce imobilul a fost vândut și că un consumator trebuie să poată contesta în justiție această vânzare, dacă ea s-a bazat pe o clauză contractuală discutabilă.
„(..) Obiectul litigiului principal, împrejurările în care a avut loc transferul de proprietate asupra imobilului în litigiu, și anume faptul că împrumutații nu au rămas pasivi în cadrul procedurii de executare silită extrajudiciare, și existența unor indicii concordante în ceea ce privește eventuala prezență a unei clauze potențial abuzive în contractul aflat la originea executării silite justifică faptul că acești împrumutați se pot prevala de mecanismele de protecție prevăzute de directivă. Astfel, consumatorii utilizaseră căile legale prevăzute de dreptul slovac pentru a se opune acestei executări, informând în același timp persoanele vizate de executare cu privire la demersurile lor”, a răspuns CJUE.
În plus, Curtea a mai arătat că o legislație națională care permite executarea silită fără să țină cont de o cerere de suspendare bazată pe o clauză abuzivă este contrară dreptului Uniunii. Iar dacă acea legislație nici nu oferă vreo cale de a anula ulterior vânzarea, situația este și mai gravă.
Comentarii articol (0)