APIA: Propunerea de impozitare auto a Guvernului ignoră obiectivele climatice și siguranța rutieră

Una dintre principalele critici aduse de APIA vizează criteriile de impozitare locală a autovehiculelor, considerate incomplete și învechite. Aceasta, pentru că noul sistem propus de Guvern se bazează exclusiv pe cilindree și norma Euro, ignorând complet emisiile efective de CO₂, un factor considerat de Asociație ca fiind mult mai important, în contextul politicilor climatice actuale.

APIA consideră propunerea actuală greșită și incompletă, deoarece nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelată cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ și nu încurajează tranziția către un transport mai curat și mai eficient. În consecință, organizația solicită reanalizarea urgentă a măsurilor în discuție și integrarea în viitorul mecanism de impozitare a unor criterii relevante precum emisiile de CO₂, vechimea vehiculului și nivelul real de poluare, alături de cilindree și norma Euro.

Asociația subliniază că normele Euro și cadrul legislativ pentru reducerea emisiilor de CO₂ sunt două seturi de reglementări distincte, prin urmare, combinarea cilindreei cu norma Euro fiind de natură să creeaze o confuzie și neglijează componenta de CO₂, care este cea mai relevantă pentru obiectivele de mediu ale Uniunii Europene.

Mai mult, conform sursei citate, propunerea de impozitare eșuează în a descuraja menținerea sau importul de mașini vechi și poluante. Diferențele de impozitare între vehiculele mai puțin ecologice (Non Euro/E0-E3) și cele moderne (Euro 6) sunt considerate prea mici, variind între 10,% și 21,% per 200 cm³, pentru a transmite un semnal de cost suficient și a stimula reînnoirea parcului auto. 

Conform propunerii guvernamentale, o mașină Euro 6 nouă este impozitată identic cu una cu o vechime de zece ani, iar simulările comparative indică diferențe minime de impozitare chiar și pentru vehicule vechi, puternic poluante, în comparație cu cele moderne și eficiente. Conform APIA, această abordare contravine flagrant obiectivelor de mediu asumate de România și Uniunea Europeană, care vizează reducerea emisiilor de CO₂.

Pe lângă impactul negativ asupra mediului, sistemul propus ar avea și consecințe serioase asupra siguranței rutiere. Prin menținerea unui avantaj competitiv pentru vehiculele vechi și poluante, se încurajează achiziția și circulația acestora, deși sunt considerate nesigure.

Aceasta, în contextul în care România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea rutieră, cu aproximativ 77 de decese la un milion de locuitori în 2024, comparativ cu media UE, de 45 Conform APIA, „aceste valori alarmante sunt, în mare parte, alimentate de circulația excesivă a vehiculelor vechi, nesigure și poluante, care afectează direct siguranța rutieră”.

În ceea ce privește alinierea cu practicile europene și realitățile economice, impozitul propus se dovedește a fi, și din acest punct de vedere, deficitar, pentru că nu reușește să armonizeze evoluția tarifară cu inflația cumulată de 69,42% și creșterea cursului leu/euro cu 12,4% în perioada 2016-2025. De asemenea, prin încurajarea pieței autoturismelor vechi, adesea nefiscalizate, sistemul generează pierderi suplimentare la bugetul de stat din TVA și alte taxe conexe, agravând deficitul bugetar pe care măsura ar trebui să îl combată. Lipsa fiscalizării la toate nivelurile (transport, reparații, vânzări) perpetuează comerțul cu mașini vechi, mai ieftine, dar neîntreținute, afectând atât mediul, cât și siguranța participanților la trafic și dezvoltarea economică a țării.

În acest context, APIA a transmis o propunere proprie de sistem de impozitare, fundamentată pe bune practici europene și pe principiul „poluatorul plătește”. După cum se arată în memorandumul APIA, această soluție, care ar fi putut servi drept punct de plecare pentru un model echilibrat și sustenabil, a fost ignorată complet atât de fostul Guvern, cât și de cel actual.

Mai mult, tentativa APIA de a iniția un dialog direct cu Ministerul Transporturilor pe această temă a fost respinsă, justificarea oficială primită fiind aceea că „agenda este extrem de încărcată necesitând o prioritizare a acțiunilor”. APIA interpretează această motivare drept un indiciu că definirea unui sistem corect de impozitare auto nu a reprezentat o prioritate pentru Ministerul Transporturilor.