ACCES PREMIUM

Ziua Inspecției Muncii

Opinie Numărul inspectorilor de muncă la nivel național, în continuă scădere în ultimul deceniu. Încrederea angajaților în inspectorate, adesea inexistentă

Inspecția Muncii funcționează de 25 de ani în România, pe 11 iulie în fiecare an fiind marcată la nivel legislativ Ziua Inspecției Muncii, singura zi din an când, teoretic, inspectorii nu fac controale la angajatori. Rolul său, în linii mari, e asigurarea exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM). Inspectorii de muncă sunt cei care ar trebui să sancționeze dezechilibrele din cadrul raporturilor de muncă și să observe dinamica acestor raporturi pentru a propune, mai departe, adaptarea reglementărilor la noile realități ale muncii. Gradul de încredere al angajaților în Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale e unul, adesea, destul de scăzut. Angajații se plâng că nu văd rostul sesizării inspectoratelor pentru că acestea, în cel mai bun caz, nu răspund (în cel mai rău, vorbim de alte repercusiuni). O posibilă cauză a lipsei de răspuns ar putea sta chiar în numărul extrem de scăzut de inspectori de muncă - datele oficiale ne arată că în ultimii zece ani, cel puțin, numărul inspectorilor la nivel național e într-o continuă scădere. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de utilă este înscrierea repartizării timpului de muncă în Revisal? Iată un caz care ne arată utilitatea

Deși unele aspecte în privința elementelor esențiale ale contractului individual de muncă (CIM) sunt prevăzute explicit atât în Codul muncii, cât și în modelul-cadrul CIM, uneori contractele nu respectă aceste dispoziții și sunt fie incomplete, fie completate eronat. Un aspect care, la prima vedere, nu pare foarte important, este repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii. Deși în mod normal vorbim de precizări pe care ar trebui să le regăsim în CIM, precizarea repartizării timpului de muncă neputând fi prinsă doar în fișa postului, răspunsul primit de la un inspectorat teritorial de muncă demonstrează cum prevederile legii le scapă până și celor la care ne uităm „ca să luăm lumină”.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

MT propune noi reguli pentru certificarea conducătorilor de bărci de agrement în România

Ministerul Transporturilor (MT) a lansat în dezbatere publică un ordin care modifică condițiile pentru obținerea certificatelor de conducător de ambarcațiune de agrement, permițând și rezidenților permanenți în România să obțină astfel de certificări. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nu e hărțuire când angajatorul ia măsuri disciplinare rezonabile, dar ce înseamnă asta, mai exact?

Sancționarea discplinară e o prerogativă a angajatorului, iar aplicarea de măsuri disciplinare rezonabile nu reprezintă o formă de hărțuire împotriva angajatului, potrivit legii. Cum definim însă acest termen? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Felul muncii: aspecte esențiale ce vizează ocupația și conținutul fișei postului

Când vorbim de felul muncii, vorbim de ocupație, meserie sau funcție, dar și de fișa postului. Stabilirea acestora nu reprezintă un atribut nelimitat al angajatorului, pentru că limitele sunt trasate de lege. Raportat la felul muncii întâlnim permanent greșeli în practică: ocupații care nu sunt menționate în COR, fișe de post care descriu atribuții ce n-au legătură cu ocupația desemnată, ocuparea unor posturi pentru care angajatul nu are calificările sau studiile necesare ș.a.m.d. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Săptămâna de lucru de șase zile e o realitate a multor locuri de muncă în România, deși nu este permisă de lege

Decizia Greciei de a reglementa săptămâna de lucru de șase zile din vara asta a făcut înconjurul presei, ajungând până în Statele Unite. Lăsând la o parte motivele grecilor de a reglementa acest lucru, în România săptămâna de lucru de șase zile există la nivel informal și nelegal în destule întreprinderi - o arată și comunicările pe care inspectoratele le fac în privința activității acestora, unde nerespectarea repausului săptămânal e listată frecvent alături de alte nereguli depistate, dar și povestirile angajaților din anumite sectoare (acum doi ani, de exemplu, în presa centrală se discuta despre existența acestei probleme în HoReCa pe timpul sezonului estival). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Solicitarea unor rapoarte zilnice de activitate și schimbarea bruscă a politicilor companiei nu reprezintă, prin ele însele, forme de hărțuire a unui angajat

Considerarea unor acte sau fapte ca forme de hărțuire e supusă adesea subiectivismului: un angajat, de exemplu, se consideră hărțuit de superiorul ierarhic când i se cer anumite lucruri care, în istoricul raportului de muncă, nu mai fuseseră cerute - raportări cu privire la activitatea zilnică, prezența obligatorie la anumite ședințe, respectarea unor fluxuri de comunicare ș.a.m.d.. De anul acesta însă, reglementările în zona de hărțuire „s-au cristalizat” într-o metodologie care surprinde, chiar dacă cu titlu de exemplu, câteva comportamente care nu pot fi considerate hărțuire la locul de muncă și care izvorăsc din dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea și business-ul așa cum consideră necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reperele importante în salarizarea minimă de la 1 iulie

După prima jumătate a acestui an, discutăm deja de repere importante în salarizare care se modifică începând cu 1 iulie: salariul minim aplicabil în majoritatea sectoarelor de activitate din țară și suma pentru care nu se datorează taxe salariale sunt modificate sunt ceva mai mari, de astăzi. Ce se întâmplă însă în sectoarele speciale și cum procedăm cu angajații ale căror salarii fuseseră ușor modificate ca urmare a obligației din Codul muncii? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tranziția la noul REGES: Ce trebuie să știe angajatorii și angajații

REGES Online, sistemul care va înlocui actualul registru de evidență a salariaților, pare a intra în linie dreaptă, după cum reiese dintr-o prezentare a acestuia organizată astăzi de Inspecția Muncii, la care a participat și avocatnet.ro. Cu lansare planificată la sfârșitul lui 2024, sistemul aduce acces multi-platformă, automatizări și integrări avansate. Angajatorii vor beneficia de funcționalități noi în administrarea datelor de muncă, iar angajații vor dobândi, în premieră, accesul la propriul dosar de muncă, drept pe care îl au astăzi numai la nivel teoretic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Mi s-au oprit din salariu banii pe un curs plătit de firmă, dar care nu m-a ajutat cu nimic în munca făcută - e legal?

Formarea asigurată de angajator în contextul obligațiilor sale legale în acest sens nu poate fi făcută altfel decât pe cheltuiala sa. Dincolo de discuția privind recuperarea investiției în formarea profesională prin clauzele specifice din contracte, ideea de a forma un angajat pe banii firmei și de a-i opri apoi banii puțin câte puțin din salariu reprezintă o încălcare a prevederilor Codului muncii - atât din perspectiva condițiilor de formare, cât și din perspectiva modului în care se pot face rețineri salariale. Citește articolul