ACCES PREMIUM
Introdusă acum trei ani, prin Legea nr. 296/2020, scutirea de taxe salariale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca dispare din Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2024.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inspecția Muncii a deschis o consultare publică pentru un proiect tehnic care face parte din reforma activității de control a instituției. Reforma va presupune transformarea digitală a Inspecției Muncii, creșterea transparenței și îmbunătățirea colaborării cu alte instituții publice, implementarea semnăturii electronice și a altor servicii digitale, ce vor aduce îmbunătățiri în calitatea serviciilor oferite salariaților și angajatorilor. Proiectul prevede, printre altele, implementarea unui sistem informatic de control, gestionarea electronică a documentelor și notificărilor și crearea unei platforme centrale pentru documentele emise de Inspecția Muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că un angajat care a fost plasat în carantină din cauza contactului cu o persoană infectată cu COVID-19 nu are dreptul automat de a-și reporta concediul anual plătit. Potrivit CJUE, carantina servește unui scop diferit față de concediul de odihnă și angajatorii nu sunt responsabili pentru circumstanțele externe care pot interfera cu acesta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Directiva europeană care stabilește salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) trebuie transpusă în legislațiile naționale până la 15 noiembrie 2024. Asta înseamnă că, până atunci, România trebuie să pună la punct un mecanism obiectiv și transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea la nivel național și dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroși care sunt plătiți la nivelul minimului pe economie. E nevoie însă de consultări reale și implicarea mai mare a partenerilor sociali în procesul de stabilire a salariului minim, dar și de respectarea unui calendar anual de revizuire a acestui salariu minim, care să garanteze mediului de afaceri predictibilitate mai mare de la un an la altul. Într-o analiză trimisă Ministerului Muncii, se arată că un scenariu recomandabil de creștere salarială pentru 2024 ar însemna o majorare între 5,8 și 10%.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Formarea profesională este un instrument util pentru angajatori și salariați, dar și pentru stat, conform Codului muncii. Aceasta este un drept al fiecărui salariat și o obligație a angajatorului, iar costurile sunt reglementate de lege. Într-un caz peste care am dat recent, se discută despre o situație în care clauza privind formarea profesională nu respectă dispozițiile legale și încalcă dreptul fundamental al salariatului la libertatea muncii și la alegerea locului de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Obligația de a majora salariile celor plătiți cu minimul pe economie mai mult de 24 de luni începe să-și producă efectele, practic, de la 1 ianuarie anul viitor. Asta înseamnă negocieri cu angajații pentru a crește salariile, iar aici vorbim de nivelul salariului de bază, iar nu de adăugarea unor beneficii extra, indiferent de tipul de contract încheiat. Nu se poate realiza majorarea salariilor prin decizii unilaterale ale angajatorilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii nu prevede un termen exact pentru efectuarea evaluării profesionale a salariaților de către angajatori, însă practica arată că, de cele mai multe ori, acest lucru se face anual sau semestrial. Totuși, dacă un angajator evită să facă evaluarea profesională a salariaților deoarece în documentele de muncă a stabilit că performanța este răsplătită cu o creștere salarială, riscă să se aleagă și cu o amendă, pe lângă riscul de a-i pleca angajații, dar și să piardă ocazia de a-i concedia pe cei care nu mai corespund postului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un caz în care un angajat se confruntă cu discriminare și amenințări cu concedierea din partea șefului său readuce în discuție drepturile garantate de legislația muncii și protejarea lucrătorilor. Angajatorul trebuie să motiveze corespunzător decizia de concediere și angajatul concediat are dreptul de a contesta în instanță această decizie, poate propune martori în proces și poate solicita despăgubiri pentru cheltuielile suportate în legătură cu participarea lor la proces.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Examen medical inexistent
Supravegherea sănătății lucrătorilor este o obligație a angajatorului și, corelativ, vorbim de un drept al lucrătorului de a lucra într-un mediu sigur și adaptat stării sale de sănătate. Codul Muncii prevede că angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii în cazul în care medicul de medicina muncii stabilește că este necesar din motive medicale. Lucrătorul are dreptul să primească un exemplar al fișei de aptitudine și poate contesta aceast document sau decizia de modificare a felului muncii. În cazul unui abuz sau nerespectarea dispozițiilor legale, lucrătorul poate sesiza Inspecția Muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Propunere legislativă
La Senat au fost depuse recent două proiecte de lege prin care se va modifica legislația referitoare la prezența străinilor în România. Primul vizează extinderea perioadei de ședere temporară de la unu la doi ani, iar cel de-al doilea propune dublarea valabilității autorizației de muncă la doi ani, în concordanță cu prelungirea perioadei de ședere. Inițiativele sunt justificate de nevoia de adaptare la contextul actual al pieței muncii, respectiv prezența în țară a unui număr din ce în ce mai mare de muncitori străini, și sunt menite a proteja firmele care folosesc forță de muncă ce provine din afara Uniunii Europene.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Cristian Stanescu